Săpătură manuală în pământ de clasa 1 până la 4

Săpătura manuală se calculează în metri cubi. Se măsoară volumul pământului în stare naturală, adică așa cum stătea în teren înainte de săpat. Dacă un șanț are 10 m lungime, 0,4 m lățime și 0,8 m adâncime, înseamnă 3,2 m³ de săpătură. Pământul scos se afânează însă și ocupă în grămadă un volum mai mare, de regulă cu aproximativ o zecime până la o treime în plus, în funcție de tipul lui. Merită să ții cont de asta când comanzi un container sau când stabilești unde vei depozita pământul.

Poziția de săpătură înseamnă desprinderea pământului, aruncarea sau scoaterea lui pe marginea săpăturii și nivelarea grosieră a fundului. Alte operații apar de obicei separat în devize:

• transportul pământului cu roaba într-un loc mai îndepărtat de pe teren,
• încărcarea și evacuarea pământului de pe șantier,
• sprijinirea pereților săpăturii,
• pomparea apei din săpătură,
• umplutura la loc și compactarea în straturi,
• decopertarea stratului vegetal, dacă se depozitează separat.

Când compari oferte, verifică dacă ele chiar cuprind aceleași lucruri. O echipă poate include în preț și mutarea pământului în spatele casei, alta îl lasă lângă marginea șanțului.

Manual sau cu utilajul?

Un miniexcavator sapă într-o oră cât doi oameni într-o zi. Munca manuală are totuși locul ei. E mai precisă, nu zguduie vecinătatea, nu strică gazonul sau pavajul cu roțile utilajului, iar lângă rețele este adesea singura variantă rezonabilă. În practică cele două metode se combină des: utilajul scoate volumul mare, iar colțurile, fundul și zonele din jurul conductelor și cablurilor se curăță manual.

În devizele din România pământul se împarte, după dificultatea săpăturii, în categorii de teren, de la ușor la foarte tare. Lista de prețuri NUMIQ folosește clase numerotate de la 1 la 4, care urmează aceeași logică: cu cât clasa e mai mare, cu atât pământul se desprinde mai greu și cu atât un muncitor sapă mai puțin într-o zi. Pe această pagină se întâlnesc trei variante: poziția principală pentru pământ de clasa 1 și 2 și două variante pentru săpătură până la 1 m adâncime în pământ de clasa 3 și de clasa 4.

Clasa 1 și 2: pământ ușor

Aici intră stratul vegetal, nisipurile, pământurile afânate și slab coezive, argilele ușoare fără pietre mari. Se sapă cu lopata, târnăcopul e nevoie doar din când în când. Lucrul merge repede, dar în nisipul uscat pereții se surpă ușor. Tocmai de aceea, la pământul ușor nu trebuie subestimată sprijinirea pereților, chiar dacă săpatul în sine pare simplu.

Clasa 3: pământ mijlociu spre tare

De obicei argile coezive, pământuri argiloase, balast cu pietre mai mici, pământ bătătorit în jurul caselor vechi. Fără târnăcop nu se poate, lopata intră doar cu efort. Randamentul scade vizibil, iar muncitorul obosește mai repede. Atenție la argila udă: se lipește de unelte, iar un pământ care pe uscat s-ar săpa ca o clasă 3 devine în perioadele ploioase o muncă foarte lentă.

Clasa 4: pământ tare

Argile tari și uscate, pietrișuri cu bolovani, pământuri cu multe pietre, umpluturi vechi cu moloz și resturi de beton. Se lucrează cu târnăcopul, cu ranga, uneori ajută un ciocan demolator electric. Fiecare piatră mai mare trebuie dislocată și scoasă. Randamentul este de câteva ori mai mic decât în pământ ușor.

Cum afli clasa înainte de început

Cea mai sigură metodă este un sondaj de probă. Sapă în unul sau două locuri o groapă până la adâncimea planificată și uită-te ce iese. Te poate ajuta și studiul geotehnic, dacă îl ai din proiectul casei, sau experiența vecinilor. Se întâmplă des ca stratul de sus să fie ușor, iar de la aproximativ o jumătate de metru să apară argilă tare sau pietriș cu pietre. Când te înțelegi cu echipa, stabiliți dinainte ce se întâmplă dacă pământul își schimbă clasa în timpul lucrului.

Rețelele subterane

Acesta este cel mai important punct al întregii lucrări. Înainte să intre prima lopată în pământ, trebuie să știi ce se află dedesubt. Cere operatorilor de rețele (gaze, electricitate, apă și canalizare, telecomunicații) informații despre traseele lor și, unde e posibil, trasarea lor direct pe teren. Pe propria proprietate gândește-te și la instalațiile tale: conducta de la fântână, cablul spre garaj, irigațiile, drenajul, fosa septică sau sistemul de infiltrare a apei pluviale.

Lângă rețelele trasate se sapă cu grijă, manual și fără ciocan demolator. Dacă dai de o folie avertizoare colorată sau de un pat de nisip, conducta sau cablul sunt aproape.

Trasarea și locul pentru pământ

Conturul săpăturii se marchează cu sfoară, țăruși sau spray, iar adâncimea se stabilește față de un reper fix, de exemplu pragul casei. Hotărăște dinainte unde merge pământul. Pământul scos nu se depune lipit de margine, ci de regulă la cel puțin aproximativ o jumătate de metru de ea, ca să nu încarce peretele și să nu cadă înapoi. Stratul vegetal e bine să stea într-o grămadă separată, îți va folosi mai târziu la amenajarea terenului. Dacă pământul se evacuează, containerul trebuie comandat din timp și așezat astfel încât să ajungi ușor la el cu roaba.

Ce ar trebui să fie gata înainte să vină echipa

• informațiile de la operatorii de rețele și traseele marcate pe teren,
• conturul și adâncimea săpăturii marcate,
• acces liber, cu arbuștii, pavajul sau bordurile îndepărtate,
• locul pentru pământ stabilit sau containerul comandat,
• acces la apă și curent, dacă va fi nevoie de ciocan demolator sau pompă.

O echipă cu experiență începe cu decopertarea stratului vegetal, care se sapă și se pune deoparte. Apoi se sapă în straturi, nu în adâncime într-un singur punct. La un șanț se lucrează pe tronsoane, la fundațiile izolate groapa se adâncește uniform pe toată suprafața. Peretele se îndreaptă din mers cu lopata, ca să fie vertical sau la panta stabilită.

De la o adâncime de aproximativ 0,8 până la 1 m pământul nu mai poate fi aruncat comod pe margine. La săpăturile mai adânci se lucrează cu o treaptă intermediară, pământul se aruncă în etape sau se scoate cu găleata. Și din acest motiv variantele pentru pământurile mai grele de pe această pagină sunt limitate la 1 m adâncime: odată cu adâncimea lucrul încetinește brusc și riscul crește.

Adâncimea se verifică cu dreptarul și nivela cu bulă, cu nivela optică sau cu laserul, față de reperul fix. La fundațiile pentru gard, copertină sau extindere se sapă de regulă sub adâncimea de îngheț, care în România este, în funcție de zonă, de obicei aproximativ 0,8 până la 1,1 m. Valoarea exactă o stabilește proiectul. La șanțurile pentru conducte trebuie avute în vedere panta și patul de nisip care se pune sub țeavă.

La final fundul se curăță. Pământul desprins se scoate, fundul se nivelează și nu se mai calcă inutil pe el. La fundații e bine ca ultimii câțiva centimetri să fie curățați chiar înainte de turnarea betonului, ca fundul să nu se înmoaie și să nu înghețe.

Cât durează

Timpul depinde mai ales de clasa pământului, de adâncime, de lățimea săpăturii și de distanța pe care se cară pământul. În pământ ușor un muncitor zdravăn scoate într-o zi câțiva metri cubi, în pământ tare cu pietre de obicei doar o fracțiune din asta. Un șanț îngust merge mai încet la metru cub decât o groapă largă, pentru că în el se lucrează mai greu. Zilele ploioase lungesc lucrul și mai mult, pământul ud e mai greu și se lipește.

Surparea peretelui unei săpături este unul dintre cele mai periculoase accidente de pe șantier. Un metru cub de pământ cântărește aproximativ două tone, iar un om dintr-un șanț poate fi îngropat și de o săpătură relativ puțin adâncă. Regula din practică e simplă: cu cât e mai adânc și cu cât pământul e mai afânat, cu atât pereții trebuie asigurați mai bine.

• săpăturile mai adânci de aproximativ 1,25 m se sprijină sau se taluzează de regulă, iar în pământ afânat sau cu apă chiar și mai devreme,
• panta taluzului depinde de pământ, nisipul ține mai prost decât argila coezivă,
• pământul scos și materialele nu se depun pe margine,
• după ploaie sau îngheț pereții se verifică înainte de a intra,
• într-un șanț mai adânc nimeni nu lucrează singur.

La rețele regulile sunt stricte. Dacă ai deteriorat o conductă de gaze sau simți miros de gaz, părăsește imediat locul, nu folosi foc sau aparate electrice și sună la numărul de urgență al distribuitorului de gaze sau la 112. Nu atinge un cablu electric deteriorat, îndepărtează-te și anunță operatorul de distribuție. Orice intervenție pe instalații electrice o face doar un electrician autorizat ANRE.

Atenție și la săpatul lipit de o casă existentă. Săpătura sub nivelul fundației ei sau pe sub ea îi poate slăbi stabilitatea. Asta nu mai e o săpătură obișnuită, ci o intervenție asupra structurii de rezistență, care se face doar cu un inginer structurist și o firmă specializată.

Dificultatea, deci și costul unei săpături manuale, nu se poate aprecia doar după metri cubi. Același volum poate fi o treabă simplă de o jumătate de zi sau o corvoadă de o săptămână.

Lucrul e mai ușor când ai:

• pământ ușor și uscat, fără pietre,
• spațiu liber în jurul săpăturii și drum scurt pentru roabă,
• posibilitatea de a lăsa pământul pe teren,
• săpătură la o singură adâncime, fără rețele în apropiere.

Lucrul se complică atunci când apar:

• argilă tare, pietriș cu bolovani sau umplutură veche cu moloz,
• rădăcini de copaci care trebuie tăiate,
• apă subterană sau ploi care inundă șanțul,
• locuri înguste, săpat lângă perete sau sub streașina acoperișului,
• rețele lângă care se avansează centimetru cu centimetru,
• adâncime mai mare, sprijiniri și scoaterea pământului cu găleata,
• transport lung al pământului prin grădină sau pe scări.

Fund săpat prea adânc. Când săpătura e mai adâncă decât trebuie și fundul se completează apoi cu pământ afânat, se formează un strat moale. Fundația sau conducta se tasează pe el. Locul săpat în plus se umple cu beton sau cu pietriș compactat, nu cu pământ din grămadă.

Fund înmuiat sau înghețat. Dacă săpătura stă deschisă săptămâni întregi, fundul se udă, se transformă în noroi, iar iarna îngheață. Un astfel de pământ își pierde capacitatea portantă. Săpătura pentru fundații ar trebui betonată cât mai repede.

Pământ depus pe margine. Grămada de lângă margine împinge peretele, acesta se surpă și o parte din muncă se pierde. Mai grav e dacă în acel moment cineva lucrează în șanț.

Săpat fără să știi unde sunt rețelele. Un cablu tăiat sau un branșament de gaz deteriorat înseamnă pericol, reparație pe cheltuiala ta și întârzierea întregului șantier.

Pantă greșită a șanțului. La canalizare sau drenaj, panta greșită a fundului se transmite conductei. Apa stagnează, iar conducta se înfundă.

Umplutură aruncată dintr-odată. Pământul aruncat în șanț dintr-odată și necompactat se tasează în timp. În gazon apare o adâncitură, sub pavaj un făgaș. Umplutura se face în straturi, fiecare compactat.

Un șanț puțin adânc pentru un tub de protecție prin care va trage cablul de grădină un electrician autorizat ANRE, un drenaj sau gropile pentru stâlpii gardului le poți face și singur, dacă ai spatele sănătos și timp. Săpăturile mai adânci, cele în pământ afânat lângă casă și săpatul în apropierea conductelor de gaz sau a cablurilor electrice lasă-le profesioniștilor.

1. Află poziția tuturor rețelelor de pe teren și cere trasarea lor operatorilor.
2. Marchează conturul săpăturii cu sfoară și țăruși și stabilește un reper fix pentru măsurarea adâncimii.
3. Pregătește uneltele: cazma, lopată, târnăcop, rangă, roabă, dreptar, nivelă, mănuși de lucru și încălțăminte solidă.
4. Decopertează stratul vegetal și pune-l într-o grămadă separată.
5. Sapă în straturi și depune pământul la cel puțin aproximativ o jumătate de metru de margine.
6. Lângă rețelele trasate sapă cu grijă, doar cu lopata, fără târnăcop.
7. Măsoară adâncimea din mers și verifică panta la șanțuri.
8. Nivelează fundul, scoate pământul desprins și nu mai călca inutil pe fund.
9. După ploaie verifică pereții înainte de a intra în săpătură.
10. Folosește săpătura cât mai repede, adică toarnă betonul sau pozează conducta, apoi umple la loc în straturi compactate.

După umplere sau betonare săpătura nu mai poate fi verificată. De aceea uită-te la ea înainte de lucrarea următoare, ideal împreună cu cel care va turna betonul sau va poza conducta.

• dimensiunile și poziția săpăturii corespund proiectului sau înțelegerii,
• adâncimea este măsurată față de reperul fix stabilit, în mai multe puncte,
• fundul este plan, fără pământ desprins, noroi sau apă,
• la șanțul pentru conductă fundul are panta corectă,
• pereții sunt stabili și, la săpăturile mai adânci, sprijiniți,
• pământul scos stă la distanță sigură de margine,
• rețelele din jur sunt intacte, iar conductele și cablurile dezvelite sunt protejate,
• stratul vegetal este depus separat, dacă așa s-a stabilit,
• zona este curată și evacuarea pământului e rezolvată conform înțelegerii,
• volumul săpăturii în metri cubi este convenit împreună înainte de facturare.