Zidirea căzii de baie

O cadă încastrată stă pe picioare reglabile și, singură, nu e foarte stabilă. Când intri în ea și o umpli cu apă, se poate îndoi ușor sau se poate mișca puțin. Mișcarea aceasta rupe rostul de silicon dintre cadă și faianță. Prin fisură intră apă, iar sub cadă apar, cu timpul, mucegai sau pete de umezeală pe perete.

Zidirea are două roluri. Primul este tehnic: peretele fixează cada pe partea din față și o împiedică să se deplaseze. Al doilea este estetic: ascunde picioarele, sifonul și țevile de scurgere, iar cada se integrează în placajul băii.

Căzile freestanding, adică cele care stau independent, de obicei în mijlocul încăperii, nu se zidesc. Ele sunt gândite să arate bine din toate părțile.

Mai întâi cada se așază pe picioare, se aduce la nivel și se racordează la scurgere. Abia după aceea se începe zidăria. Meseriașul verifică dacă sifonul nu pierde apă și dacă picioarele sunt bine strânse, pentru că mai târziu va ajunge la ele doar prin trapa de vizitare.

Apoi se ridică peretele frontal și, dacă e cazul, și cel lateral, atunci când cada nu stă într-o nișă între doi pereți. Înălțimea se alege astfel încât, după lipirea faianței, marginea căzii să se sprijine pe perete sau să stea foarte aproape de el, iar ultimul rând de plăci să intre sub buza căzii. În perete se lasă un gol pentru ușița de vizitare, de obicei în dreptul sifonului.

Urmează amorsa, hidroizolația și faianța. La final, rostul dintre cadă și faianță se umple cu silicon sanitar. La cada din acril e bine ca siliconul să se aplice cu cada plină cu apă. Atunci cada este încărcată și coboară puțin, așa că rostul nu se mai rupe după golire.

Blocuri de BCA

Sunt cele mai folosite în practică. Sunt ușoare, se taie cu un fierăstrău obișnuit, deci se potrivesc ușor la dimensiunile căzii, și se lipesc cu adeziv pentru zidărie în strat subțire. Atenuează puțin și zgomotul apei la umplere. BCA-ul absoarbe însă umezeala, de aceea trebuie întotdeauna amorsat și acoperit cu hidroizolație.

Cărămidă sau blocuri de beton

Se aleg acolo unde peretele trebuie să ducă o sarcină mai mare, de exemplu când pe el va exista o poliță lată. Sunt rezistente și suportă mai bine umezeala, dar sunt mai grele și zidirea durează mai mult. Într-un bloc de locuințe merită să te gândești și la greutate, deși la un singur perete scund de obicei nu e o problemă.

Gips-carton pentru spații umede

Gips-cartonul rezistent la umiditate, montat pe profile metalice, este o soluție rapidă și ușoară, potrivită de exemplu pentru forme neobișnuite. E însă mai puțin rezistent la lovituri, iar hidroizolația este aici și mai importantă. Profilele trebuie ancorate ferm în pardoseală și în perete, altfel faianța crapă cu timpul.

Beton turnat

Apare în băile cu design special, unde cada este îngropată într-un podest sau face parte dintr-o construcție zidită mai mare. Rezultatul e solid, dar lucrarea e laborioasă, cere cofraj și mai mult timp de întărire.

• Forma și poziția căzii: o cadă așezată într-o nișă între trei pereți are nevoie doar de peretele frontal, în timp ce o cadă de colț sau asimetrică cere mai multe tăieturi și mai mulți pereți.
• Starea pardoselii și a pereților: pereții strâmbi și pardoseala denivelată înseamnă mai multă muncă de aducere la nivel, ca faianța să se așeze corect.
• Accesul la scurgere: dacă sifonul e într-un loc incomod sau trebuie modificată țeava de scurgere, lucrarea se prelungește.
• Polițe și trepte: lărgirea peretelui pentru o poliță sau o treaptă adaugă muncă și material.
• Tipul trapei de vizitare: o ușiță cu magneți, placată cu aceeași faianță, cere mai multă precizie decât un simplu grilaj din plastic.

• cada se zidește fără trapă de vizitare, iar când sifonul se înfundă sau curge, trebuie spartă faianța,
• cada din acril nu se sprijină conform instrucțiunilor producătorului și stă doar pe picioare, așa că fundul se îndoaie sub greutate,
• lipsește banda de etanșare dintre marginea căzii și perete, iar apa ajunge în spatele căzii,
• BCA-ul se placează fără amorsă și hidroizolație și se îmbibă cu umezeală,
• siliconul se aplică pe cada goală, iar rostul se rupe după prima baie,
• peretele se ridică fix până sub buza căzii, fără să se țină cont de grosimea faianței, și apoi nu mai e loc pentru plăci.

Dacă te descurci cu sculele, un perete frontal simplu îl poți face și singur. Racordul la scurgere e mai bine să-l lași în grija unui instalator sau măcar să i-l arăți înainte să începi zidăria.

1. Așază cada pe picioare, nivelează-o cu nivela și strânge piulițele de blocare.
2. Racordează sifonul, umple cada cu apă și verifică dacă îmbinările nu pierd.
3. Lipește banda de etanșare la contactul dintre marginea căzii și perete, după instrucțiunile producătorului.
4. Măsoară înălțimea de sub buza căzii și scade grosimea adezivului și a faianței.
5. Taie blocurile de BCA la înălțimea și lungimea necesare.
6. Lipește blocurile pe pardoseală cu adeziv în strat subțire și verifică mereu planeitatea și verticalitatea.
7. Lasă golul pentru ușița de vizitare în dreptul sifonului și montează rama ușiței.
8. Lasă adezivul să se întărească, conform indicațiilor producătorului.
9. Amorsează peretele și aplică hidroizolația, cu bandă de etanșare în colțuri și la îmbinarea cu pardoseala.
10. Placează peretele cu faianță și introdu ultimul rând de plăci sub buza căzii.
11. Chituiește rosturile și, după ce chitul s-a uscat, umple cada cu apă.
12. Umple rostul dintre cadă și faianță cu silicon sanitar și golește cada abia după ce siliconul s-a uscat.

• cada nu se mișcă și nu scârțâie când intri în ea,
• peretele este drept și vertical, iar faianța nu are umflături și nu sună a gol la ciocănire,
• ușița de vizitare se deschide ușor și prin ea se vede sifonul,
• rostul de silicon este continuu, fără bule și bine lipit atât de cadă, cât și de faianță,
• după o umplere și o golire de probă nu apare apă sub cadă sau în spatele ei,
• rosturile faianței sunt uniforme, iar ultimul rând de plăci se așază curat sub buza căzii.