Pardoseală epoxidică turnată cu model terrazzo / marmură

Baza e aceeași la ambele modele: un epoxid bicomponent, adică rășină și întăritor. Cele două se amestecă înainte de turnare, în proporția indicată de producător. Diferența apare la felul în care se face decorul.

• efectul terrazzo se obține din chips-uri colorate, adică bucățele mici de plastic, piatră sau sticlă. Meseriașul le presară în stratul proaspăt, apoi le acoperă cu încă un strat de epoxid. Modelul arată liniștit, ascunde bine murdăria măruntă și merge și în spații cu trafic mare,
• efectul de marmură se face prin așa-numita marmorare pe ud. În același strat se toarnă deodată mai multe nuanțe, iar meseriașul le leagă cu gletiera sau cu o perie în vinișoare. Arată elegant, dar orice mișcare greșită rămâne la vedere, deci tehnica cere mai multă experiență,
• pigmenții metalici se adaugă atunci când vrei adâncime și un luciu sidefat. Se combină des cu marmorarea.

Când alegi, gândește-te și la lumină. Același model arată altfel la lumina zilei și altfel sub spoturi. De aceea merită să ceri o mostră sau o suprafață de probă și s-o privești chiar în camera respectivă.

1. Se măsoară umiditatea și rezistența suportului și se caută fisurile.
2. Suportul se șlefuiește sau se frezează, iar vopselele vechi, adezivii și grăsimea se îndepărtează.
3. Suprafața se aspiră temeinic cu un aspirator industrial.
4. Se aplică un amorsaj care uniformizează absorbția și întărește suprafața.
5. Fisurile și denivelările se repară, iar la nevoie se nivelează cu un mortar de egalizare din sistemul producătorului.
6. Se păstrează rosturile de dilatație de pe contur și de la treceri, iar pereții, pragurile și tocurile se protejează.
7. Epoxidul se amestecă cu pigmenții și stratul de bază se toarnă cu gletiera dințată, la grosime uniformă.
8. Se creează modelul: se presară chips-urile sau se toarnă culorile și se leagă în vinișoare de marmură.
9. Suprafața se trece cu rola cu țepi, ca să iasă bulele de aer.
10. După întărire se aplică lacul de protecție: lucios, mat sau antiderapant.
11. Pardoseala se lasă să se întărească și se ferește de praf, umezeală și greutăți.

De regulă, pe pardoseală se poate călca după aproximativ 24 de ore. Încărcarea completă, adică mobila sau covoarele, producătorii o permit de obicei abia după cam o săptămână. La turnare se cere de obicei o temperatură de circa 15 până la 25 °C și o umiditate relativă a aerului sub aproximativ 75 %. Valorile exacte le găsești în fișa tehnică a sistemului folosit.

În practică se întâmplă des ca un model frumos să se cojească sau să crape după un an. Vina nu e aproape niciodată a epoxidului, ci a ce se află sub el. Epoxidul formează un strat subțire și rigid, deci copiază fidel orice mișcare și orice fisură a suportului.

• șapa de beton sau de ciment trebuie să fie rezistentă, uscată și fără lapte de ciment la suprafață. Umiditatea admisă o stabilește producătorul sistemului, iar măsurarea se face înainte de începerea lucrului,
• șapa autonivelantă pe bază de anhidrit e sensibilă la umezeală și are nevoie de un amorsaj potrivit,
• gresia veche se poate păstra de multe ori, dacă stă bine prinsă. Se șlefuiește, rosturile se umplu și se folosește un amorsaj pentru suporturi neabsorbante,
• suporturile din lemn și OSB se mișcă odată cu umiditatea și temperatura. Pe ele, pardoseala epoxidică turnată nu se recomandă în mod obișnuit, decât dacă sistemul respectiv o permite în mod explicit.

Dacă din suport poate urca umezeala, de exemplu într-un subsol sau într-o casă veche fără hidroizolație, problema se rezolvă înainte de turnare. Altfel, sub epoxid apar bășici. Dacă locuiești la bloc, ține cont că șlefuirea face zgomot și praf: programează lucrul în afara orelor de liniște stabilite de asociația de proprietari și spune-le vecinilor din timp la ce să se aștepte.

• starea suportului: un beton drept și uscat înseamnă mai puțină pregătire, iar adezivii vechi, smoala rămasă de la parchet sau fisurile înseamnă mai multă muncă,
• forma încăperii: o suprafață mare și dreptunghiulară se toarnă mai ușor decât un hol mic, cu multe colțuri, tocuri și o treaptă,
• complexitatea modelului: un terrazzo într-o singură culoare e mai simplu decât o marmură în mai multe nuanțe, cu vinișoare metalice sau cu un logo încastrat,
• numărul de straturi și tipul de lac: un strat final antiderapant sau rezistent la UV înseamnă încă o etapă de lucru,
• detaliile: sifoanele de pardoseală, dușul la nivelul pardoselii, trecerile spre alt tip de pardoseală și plintele cer timp și precizie,
• accesul și timpul: dacă prin încăpere nu se poate trece deloc cât timp se întărește epoxidul, lucrarea trebuie împărțită pe etape.

Greșeala care apare des este pregătirea făcută în grabă. Praful, grăsimea sau o șapă umedă duc la aderență slabă, bule și cojire. A doua este amestecarea imprecisă. Dacă proporția dintre rășină și întăritor nu e corectă sau amestecul nu e omogen, rămân zone moi și lipicioase care nu se mai întăresc niciodată.

Greșelile vin și din condițiile nepotrivite. Într-o cameră rece și umedă, epoxidul se întărește greu, iar suprafața se poate mătui sau tulbura. Dacă se sare peste rola cu țepi, în pardoseală rămân bule mici și cratere. La marmură se mai întâmplă ca modelul să pară aruncat la întâmplare sau ca la îmbinarea a două tronsoane să se vadă o trecere. Ajută un plan de turnare bine gândit și destui oameni pe șantier, ca suprafața să se toarne dintr-o dată.

Ultima greșeală este încărcarea prea devreme. Cine pune covorul sau mută mobila prea repede poate rămâne cu urme permanente în pardoseală.

La recepție, privește pardoseala la lumina zilei și apoi cu o lanternă ținută aproape de podea, în unghi. Lumina laterală arată denivelările pe care la iluminatul obișnuit nu le vezi.

• suprafața e continuă, fără bule, cratere, fire de praf și zone lipicioase,
• modelul corespunde mostrei stabilite, atât la culoare, cât și la densitatea chips-urilor sau a vinișoarelor,
• la îmbinarea tronsoanelor nu se vede nicio trecere,
• marginile de lângă pereți, tocuri și praguri sunt curate, iar pereții nu sunt pătați de epoxid,
• la sifoane și la duș apa se scurge în direcția corectă și nu băltește nicăieri,
• lacul are gradul de luciu stabilit și finisajul antiderapant acolo unde a fost comandat,
• pardoseala nu sună a gol când bați ușor în ea,
• ai primit în scris instrucțiunile de întărire, curățare și întreținere, plus denumirea sistemului folosit.