Renovarea băii: pașii săptămână cu săptămână și cum treceți cu bine prin ea

Pe scurt

Lucrările propriu-zise la o baie obișnuită durează orientativ două până la patru săptămâni, iar la schimbări mai mari și mai mult. Înainte de ele sunt însă necesare săptămâni de pregătire: alegerea obiectelor sanitare, comandarea lor și decizia privind locul racordurilor. Cel mai mult timp nu îl ia demolarea, ci așteptarea uscării și marfa care nu a sosit. Cine decide la timp și are totul acasă înainte de începere face mai repede duș în propria baie. Acest articol tratează pașii și graficul lucrărilor, iar prețurile actuale pentru manoperă și materiale, în funcție de amploarea lucrării, le găsiți pe pagina Renovarea băii.

Cât durează renovarea băii

Răspunsul sincer este: depinde. O baie mică într-un apartament la bloc, fără mutarea scurgerilor, merge de regulă mai repede decât o baie într-o casă, unde se demolează pereți despărțitori și se trag instalații noi prin jumătate de casă. Orientativ:

• Pregătire și alegeri: două până la șase săptămâni înainte de începere. Chiar și mai mult, dacă alegeți faianța trei weekenduri la rând.
• Lucrările propriu-zise: de obicei două până la patru săptămâni, la o amploare obișnuită.
• Rezervă: cel puțin câteva zile în plus. Fără ea, graficul se comportă ca o prognoză meteo.

Durata nu o stabilește doar îndemânarea meșterului. O stabilesc și pauzele tehnologice impuse de producătorul materialelor, precum și faptul că totul este pregătit în ziua în care meșterul are nevoie. Un singur sifon lipsă poate opri tot montajul final.

Înainte de prima lovitură de ciocan: ce trebuie decis dinainte

Este etapa cea mai liniștită, dar cea mai importantă. Ce nu decideți acum va trebui să decideți în praf, sub presiune și cu meșterul care așteaptă cu bormașina în mână.

Alegeți executantul și stabiliți data

Meșterii buni au adesea agenda plină pe câteva luni înainte. Contactați-i din timp, comparați ofertele și stabiliți cine ce face. Cereți recomandări, uitați-vă la lucrări făcute anterior și verificați dacă executantul vă dă o ofertă scrisă și detaliată. Întrebați și dacă meșterul face totul singur sau cheamă separat instalatorul, electricianul și faianțarul. De asta depinde cât de lin se vor succeda etapele.

Comandați obiectele sanitare înainte de demolare

Cadă, paravan de duș, vas WC suspendat cu rezervor încastrat, lavoar cu mobilier, baterii. Unele produse sunt pe stoc, altele au termen de livrare de câteva săptămâni. Nici faianța dintr-o anumită serie nu este întotdeauna disponibilă imediat, iar o cutie comandată ulterior poate avea o nuanță ușor diferită. Ideal este să aveți totul acasă sau măcar livrarea confirmată înainte de începerea lucrărilor. Verificați marfa imediat la livrare, nu abia în ziua montajului.

Racorduri, baterii și corpuri încastrate

Instalațiile se execută în funcție de produsele concrete. Meșterul trebuie să știe:

• ce tip de baterie doriți la lavoar, la cadă și la duș (pe blat, pe perete, încastrată),
• dimensiunile exacte și înălțimile de montaj ale corpului încastrat pentru duș și ale rezervorului WC, conform producătorului,
• unde vor sta mașina de spălat, uscătorul, caloriferul sau radiatorul port-prosop,
• dacă boilerul electric sau centrala termică rămân în baie și unde anume, pentru că de asta depind racordurile de apă, gaz și curent,
• unde vreți prize, corpuri de iluminat și întrerupătoare.

Dacă vă răzgândiți după ce instalațiile au fost acoperite, asta înseamnă spart într-un perete finisat. Nimănui nu îi place, cel mai puțin portofelului și faianței dumneavoastră noi.

Autorizații și asociația de proprietari

Pentru intervenții asupra pereților structurali sau a instalațiilor comune, verificați la primărie dacă este necesară o autorizație. La bloc, anunțați din timp administratorul sau președintele asociației de proprietari, mai ales dacă se schimbă ceva la coloană.

Vecini, administrator și regulamentul blocului

Baia nu se renovează într-o capsulă izolată. Spartul îl aud vecinii de deasupra, de dedesubt și chiar cei de la scara alăturată. Câțiva pași vă scutesc de mulți nervi:

• Citiți regulamentul asociației. De obicei precizează orele în care se pot face lucrări zgomotoase, orele de liniște și eventualele restricții din weekend.
• Anunțați vecinii. Ajunge un afiș la avizier sau în lift cu perioada demolării și un număr de contact. Oamenii suportă mai ușor zgomotul când știu când se termină.
• Oprirea apei pe coloană se stabilește din timp cu administratorul. De regulă trebuie anunțate celelalte apartamente legate la aceeași coloană.
• Liftul și casa scării se protejează cu folie sau carton. Molozul se coboară în saci, nu în brațe.
• Deșeurile din construcții nu se pun în pubelele pentru gunoiul menajer. Comandați un container sau saci speciali de la operatorul de salubrizare, conform regulilor din localitatea dumneavoastră.

Cum trăiți fără baie

Aceasta este partea care se uită cel mai ușor la planificare. Câteva săptămâni fără duș, uneori și fără WC, înseamnă mult timp.

• Duș în altă parte. Părinți, prieteni, sală de sport, bazin. Unii își programează direct concediul pentru etapa cea mai grea.
• WC. Dacă aveți o toaletă separată care nu se renovează, ați scăpat. Dacă WC-ul este în baie, stabiliți cu meșterul dacă poate rămâne funcțional cât mai mult sau poate fi racordat provizoriu. Altfel rămâne o toaletă ecologică sau ospitalitatea rudelor. Dacă renovați și toaleta, vedeți ce presupune renovarea toaletei.
• Praful. Demolarea și șlefuirea îl împrăștie prin tot apartamentul. Acoperiți mobila, etanșați ușa băii cu folie și scoateți din hol ce nu vreți să găsiți gri.
• Apă pentru spălat. Chiuveta din bucătărie devine brusc lavoarul familiei. Dacă meșterul oprește apa în tot apartamentul, țineți în casă câteva bidoane.

Renovarea băii săptămână cu săptămână

Prezentarea de mai jos este orientativă și presupune o baie obișnuită, fără schimbări mari de compartimentare. Etapele se pot suprapune sau prelungi în funcție de amploare și de ce prescrie producătorul materialelor.

Săptămâna 0: ultima verificare

Obiectele sanitare sunt acasă sau confirmate, faianța la fel. Vecinii știu, administratorul știe, casa scării este protejată. Goliți baia până la ultima sticluță de șampon. Meșterul nu are de ce să vă împacheteze rezervele de cosmetice.

Săptămâna 1: demolare și instalații

Primele zile sunt dedicate demontării obiectelor sanitare, spargerii faianței și evacuării molozului. Este partea cea mai zgomotoasă și mai prăfuită, așa că merită respectate orele din regulament. Ce includ lucrările de demolare diferă după cum scoateți doar placările sau mergeți până la peretele gol. Imediat după aceea urmează instalațiile. Instalatorul trage țevi și scurgeri noi, instalațiile sanitare se execută după racordurile pe care le-ați confirmat, apoi urmează proba de presiune. Electricianul pregătește cablurile pentru iluminat, prize și eventuala încălzire în pardoseală. Instalația electrică poate fi executată doar de un electrician autorizat, iar în baie se aplică reguli stricte privind zonele, descrise în articolul despre zonele și corpurile de iluminat permise în baie. Dacă în baie există gaz, de exemplu o centrală termică, orice intervenție revine exclusiv unei persoane autorizate.

Săptămâna 2: pereți, tencuieli, șapă și hidroizolație

Dacă se construiește un perete fals pentru instalații sau un perete nou din rigips, acum este momentul. Șlițurile instalațiilor se închid, pereții se îndreaptă, pe pardoseală poate veni o șapă nouă. Și aici apare prima mare așteptare. Tencuielile, gletul și șapa trebuie să se usuce, altfel nu se poate lipi nimic pe ele. Apoi se aplică hidroizolația, de regulă în două straturi, cu bandă în colțuri și manșoane în jurul trecerilor. Acest pas nu se vede, dar decide dacă peste câțiva ani va trebui să-i explicați vecinului de dedesubt pata de pe tavan. Aflați mai multe despre cum se face hidroizolația băii sub faianță și gresie.

Săptămâna 3: faianță și gresie

În sfârșit baia începe să arate a baie. Faianțarul montează gresia și faianța, rezolvă tăieturile din jurul racordurilor și profilele. După lipire urmează o pauză înainte de rostuire, conform producătorului adezivului, de regulă cel puțin o zi. Apoi rostuirea și din nou așteptare până se întărește chitul de rosturi.

Săptămâna 4: montaj final și curățenie

Se montează WC-ul, lavoarul, bateriile, paravanul, mobilierul, iluminatul și oglinda. Electricianul montează întrerupătoarele și prizele. La final vine siliconul, care are și el nevoie de timp înainte de primul duș. Apoi curățenie, evacuarea ultimelor deșeuri și recepția lucrării.

Hidroizolația: unde se greșește cel mai des în practică

Faianța și rosturile nu sunt etanșe. Apa este oprită doar de stratul de hidroizolație de sub ele, iar tocmai acesta apare cel mai des în reclamațiile legate de băi. Fișele tehnice ale producătorilor de hidroizolații și adezivi, precum și literatura de specialitate din practică, descriu mereu aceleași probleme.

Până unde trebuie să ajungă hidroizolația

• Pardoseală: toată suprafața băii, cu ridicare pe pereți pe tot perimetrul cu aproximativ 15 până la 20 cm, ca să se formeze un fel de cuvă.
• Duș: pereții până deasupra capului de duș, la un duș fără paravan chiar până la tavan.
• Cadă: pereții din jurul căzii cu cel puțin 20 cm peste marginea ei și puțin și pe peretele vecin.
• Lavoar: zona în care stropește apa, de obicei până la 1,2 până la 1,5 m înălțime.
• Treceri: fiecare țeavă, racord de baterie, sifon de pardoseală și rigolă de duș primește un manșon de etanșare, fiecare colț și îmbinare perete-pardoseală o bandă de etanșare.

Cum se aplică corect

Hidroizolația lichidă se aplică în două straturi, al doilea perpendicular pe primul, iar benzile se înglobează în primul strat, încă proaspăt. Grosimea minimă în stare uscată depinde de tipul materialului. Ghidurile tehnice pentru hidroizolațiile lichide indică de exemplu 0,5 mm la produsele în dispersie, 1,0 mm la rășinile reactive și 2,0 mm în două straturi la mortarele cimentoase. Valorile exacte și timpul dintre straturi se găsesc în fișa tehnică a produsului. Suportul absorbant se amorsează mai întâi, iar pe faianța veche se folosește o punte de aderență. Panta spre sifon se face încă din șapă, nu printr-un strat mai gros de adeziv sub gresie.

Ce se întâmplă în practică

• Sunt izolate doar colțurile. Benzile din colțuri există, dar suprafața pereților din duș a rămas fără hidroizolație.
• Corp încastrat uitat. Producătorul livrează împreună cu corpul bateriei un manșon de etanșare, care adesea nu este folosit.
• Rigolă neracordată. Rigola de duș este montată, dar banda ei de etanșare nu este integrată în hidroizolație.
• Găuri date ulterior. Găurile pentru polițe, suportul paravanului sau profile nu sunt etanșate, iar apa își găsește drum în perete pe lângă șurub.
• Doar silicon în jurul căzii. Cada sau cădița de duș este montată fără bandă de etanșare pe perimetru, iar toată protecția stă în silicon, care cu timpul crapă.
• Placare pe suport umed. Hidroizolația sau șapa nu s-au uscat încă, iar faianțarul lipește deja ca să respecte termenul.

Pentru lipirea plăcilor pe hidroizolație se folosește adeziv flexibil, pe pereți din clasa C2, iar pe pardoseală se recomandă adeziv deformabil S1. Colțurile și îmbinarea cu cada nu se umplu cu chit de rosturi, ci cu silicon sanitar. Cum se execută hidroizolația băii sub faianță și gresie este explicat pe larg pe o pagină separată.

Unde se așteaptă: pauzele tehnologice

Cea mai frecventă întrebare în timpul renovării este: de ce nu a venit nimeni azi. Răspunsul este de obicei prozaic. Se usucă ceva.

• Tencuielile și gletul trebuie să se usuce în funcție de grosimea stratului și de condițiile din încăpere.
• Șapele se usucă de regulă cel mai greu. La cele pe bază de ciment pot fi chiar săptămâni, iar amestecurile cu priză rapidă scurtează timpul conform datelor producătorului.
• Amorsa și hidroizolația au între straturi pauza indicată de producător pe ambalaj.
• Adezivul de sub plăci trebuie să facă priză înainte de rostuire.
• Siliconul are nevoie de timp înainte de a fi udat.

Aceste pauze nu pot fi sărite fără risc. Un meșter care vă promite hidroizolație și faianță în aceeași zi fie folosește sisteme rapide speciale, fie riscă. Întrebați care dintre ele.

Ce să fotografiați înainte de închidere

Telefonul este cel mai bun ajutor în timpul renovării. Fotografiile din etapa în care instalațiile sunt încă la vedere vă vor prinde bine când veți da o gaură pentru o poliță sau la o reclamație.

• toți pereții cu țevi de apă și scurgeri, ideal cu o ruletă în cadru,
• traseele cablurilor electrice și dozele,
• proba de presiune, dacă se poate și manometrul,
• hidroizolația, inclusiv colțurile, benzile și manșoanele din jurul sifonului și al trecerilor,
• rezervorul WC încastrat și corpul încastrat al dușului înainte de închidere,
• etichetele și tipurile materialelor folosite.

Salvați fotografiile într-un folder separat și dați-i un nume pe care îl găsiți și peste cinci ani. De exemplu "baie instalații", nu "IMG_grămadă".

Când trebuie să fiți acasă

Meșterul nu are nevoie să vă uitați peste umărul lui toată ziua. Există însă momente în care prezența dumneavoastră scutește o mulțime de probleme:

1. Prima zi. Parcurgeți împreună planul, arătați unde sunt robinetul general de apă și tabloul electric, stabiliți unde se depozitează materialele.
2. Înainte de acoperirea instalațiilor. Verificați poziția racordurilor, a prizelor și a corpurilor încastrate. Acum se poate schimba ușor, peste o săptămână nu.
3. Începutul placării. Confirmați de unde se pornește, cum merg rosturile, unde vor fi tăieturile și unde profilele. Faianțarul nu citește gânduri, chiar dacă unii sunt aproape.
4. Livrările de marfă. Cineva trebuie să primească și să verifice coletele.
5. Recepția. Dați drumul la apă, trageți apa, verificați pantele și siliconul, încercați luminile.

Unde se blochează graficul și cum se poate preveni

Cele mai multe întârzieri nu apar din lene. Apar din mărunțișuri care puteau fi rezolvate mai devreme.

• Marfă lipsă. Obiectele sanitare sau faianța nu au sosit. Soluție: comandați din timp și aveți totul acasă înainte de începere.
• Client nehotărât. Încă alegeți bateria când instalatorul ar fi trebuit deja să termine. Soluție: luați toate deciziile privind racordurile înainte de instalații.
• Surpriză în spatele faianței. Țevi vechi corodate, pereți strâmbi, umezeală. Soluție: lăsați o rezervă de timp și stabiliți cum se tratează lucrările neprevăzute.
• Meșterii nu se întâlnesc. Electricianul nu are timp când ar trebui să vină. Soluție: întrebați dinainte cine coordonează programările.
• Nerăbdare la uscare. Scurtarea pauzelor se răzbună, doar că mai târziu și mai scump.
• Apa pe coloană. Administratorul nu a anunțat la timp oprirea apei. Soluție: stabiliți data cu mult înainte.

Un grafic bun nu este cel mai scurt. Este cel care ține cont că ceva va merge altfel.

Pe ce se ceartă cel mai des clienții și meșterii

• Ce intră în preț. Evacuarea molozului, hidroizolația, siliconul, montajul obiectelor sanitare, ușițele de vizitare. Ce nu este scris în ofertă poate apărea ca lucrare suplimentară.
• Surpriză în spatele faianței. Țevi corodate sau perete umed după demolare. Stabiliți dinainte ca orice astfel de lucrare să vă fie arătată și evaluată înainte de a fi începută.
• Tăieturi și rosturi. Fâșii înguste de faianță la tavan sau în colț, rosturi care nu se continuă între perete și pardoseală. Aprobați schema de placare înainte de lipire, nu după.
• Panta. Apa stă în duș sau curge spre ușă. Panta se verifică simplu: vărsați o găleată cu apă și urmăriți încotro curge.
• Cine răspunde de ce. Când instalatorul, electricianul și faianțarul nu sunt de la aceeași firmă, fiecare poate da vina pe celălalt. Fotografiile fiecărei etape sunt cea mai bună dovadă într-o astfel de dispută.

Lista de verificare la recepție

• Aveți fotografii ale instalațiilor, probei de presiune și hidroizolației, inclusiv benzi și manșoane?
• Aveți procesul-verbal al probei de presiune, iar la instalația electrică nouă și buletinul de măsurători PRAM?
• Apa din duș și de pe pardoseală se scurge în sifon fără să stagneze nicăieri?
• Siliconul este continuu, fără goluri și fără chit de rosturi în colțuri?
• La ciocănire plăcile sună uniform, fără zone goale și fără plăci desprinse?
• Bateriile nu picură, WC-ul nu curge după tragerea apei, sifoanele de sub lavoar sunt uscate?
• Funcționează luminile, prizele și ventilatorul, iar diferențialul din tablou declanșează la test?
• Ușițele de vizitare sunt accesibile și se deschid?
• Aveți certificatul de garanție, instrucțiunile și avizele de livrare pentru obiectele sanitare și hidroizolație?

Din ce se compune prețul renovării băii

Prețul final depinde mai mult de amploarea lucrărilor decât de mărimea băii. Cel mai mult îl influențează:

• lucrările de demolare și evacuarea molozului, mai ales dacă se merge până la peretele gol,
• instalațiile noi de apă, scurgere și curent și eventuala mutare a obiectelor sanitare,
• șapa, îndreptarea pereților și hidroizolația, a căror amploare se vede abia după demolare,
• suprafața și formatul plăcilor: plăcile de format mare și tăieturile complicate înseamnă mai multă muncă,
• sistemele încastrate (WC suspendat, baterie încastrată, rigolă) față de soluțiile clasice,
• obiectele sanitare și accesoriile, pe care de obicei le alege și le plătește clientul.

Cât va costa și cum calculați

Pașii îi cunoașteți acum, rămâne bugetul. Cât costă manopera și materialele, cum diferă un apartament la bloc de o casă, când are sens dușul în locul căzii și la ce să fiți atenți la hidroizolație sau la recepție găsiți pe pagina despre cât costă renovarea băii. Dacă doriți să măsurați singur baia, să calculați suprafețele și să știți să citiți oferta meșterului, vă ajută ghidul despre cum calculați renovarea propriei băi. În aplicația NUMIQ puteți apoi pregăti un deviz pe poziții și îl puteți compara cu ofertele primite. Meșterii, la rândul lor, alcătuiesc rapid în ea o ofertă pe care clientul o înțelege.