Lucrări de demolare: prețul demolării pe m² și m³ în 2026, etape și evacuarea molozului

Înainte să dai prima lovitură într-un perete, trebuie să știi dacă e portant sau de rigidizare. Un perete de rigidizare poate să nu țină planșeul, dar ține casa „legată” și împiedică structura să se răsucească. În România contează și cutremurele: mulți pereți din blocuri lucrează împreună ca structura să reziste la seism, chiar dacă la vedere par simple compartimentări. Circulă sfatul că peretele subțire e despărțitor, iar cel gros e portant. Nu te baza pe el. În blocurile din panouri prefabricate, și pereți care arată ca un zid obișnuit pot face parte din structură. În casele mai vechi, uneori și un perete subțire de cărămidă ține planșeul, mai ales dacă cineva a sprijinit pe el grinzi la o renovare anterioară.

Siguranța ți-o dau planurile clădirii și părerea unui inginer structurist. El se uită și la ce au modificat deja vecinii de deasupra și de dedesubt. Intervențiile în structură se adună: ceva ce singur n-ar fi o problemă poate deveni una împreună cu alte modificări făcute de-a lungul anilor în același bloc.

Dacă peretele portant se demolează complet sau se face în el o deschidere mai mare, inginerul stabilește ce preia încărcarea. De obicei sunt grinzi metalice sau buiandrugi prefabricați. Tot el spune cum se sprijină provizoriu planșeul în timpul lucrării, ca să nu se miște nimic până când noul reazem e gata.

Prin pereți și pardoseli trec cabluri electrice, țevi de apă, canalizare și uneori gaz. Înainte de demolare, oprește siguranțele circuitelor din zona de lucru și închide apa. Gazul nu se deconectează niciodată pe cont propriu: lucrarea o face doar un instalator autorizat ANRE. La fel, orice modificare la instalația electrică o face un electrician autorizat ANRE. Dacă simți miros de gaz în timpul lucrului, oprește-te imediat, nu aprinde și nu stinge niciun aparat electric, deschide geamurile, ieși din locuință și sună la numărul de urgență al distribuitorului de gaze sau la 112.

Găsește traseele instalațiilor cu un detector și marchează-le pe perete cu creionul sau cu un marker. În apartamentele mai vechi nu te poți baza pe faptul că firele merg drept, vertical sau orizontal. În practică se întâmplă des ca un cablu să apară în diagonală, în mijlocul peretelui, exact unde nu te aștepți.

Se demolează de sus în jos și în bucăți mici. De ce nu tot peretele odată? O bucată mare de zidărie care cade strică pardoseala și instalațiile din ea, iar într-un bloc poate crăpa și gresia vecinului de dedesubt. Tot la bloc, află dinainte pe unde trec coloanele și unde sunt robinetele lor. Administratorul asociației de proprietari știe de obicei asta, iar dacă apare o problemă, poți închide apa repede.

La spargerea betonului, a cărămizii și a tencuielii se ridică un praf fin care conține cuarț. Respirat timp îndelungat, afectează plămânii. De aceea lucrează cu o mască de protecție de clasă înaltă, separă zona de lucru cu folie și lipește ușile spre celelalte camere. La tăiere folosește apă sau scule conectate la un aspirator care trage praful chiar în momentul în care se formează.

Când ai voie să faci zgomot îți spun regulamentul asociației de proprietari și regulile primăriei. Acolo găsești în ce zile și la ce ore sunt permise lucrările zgomotoase. Anunță vecinii din timp când începi și cât durează. Cei mai mulți suportă mai ușor zgomotul când știu ce îi așteaptă. Protejează holul, scara și liftul de praf și de lovituri. Dacă se strică ceva în spațiile comune, răspunde cel care a comandat lucrarea.

Baia veche dintr-un bloc se desface pe etape. Mai întâi pleacă obiectele sanitare, adică cada, chiuveta și vasul de toaletă, apoi faianța și eventualele pereți ușori, iar pardoseala vine la rând ultima. Coloanele și robinetele de pe ele trebuie să rămână funcționale până când instalatorul le înlocuiește sau le racordează din nou. Mulți sunt surprinși câte moloz iese dintr-o singură baie. De obicei umple un container întreg.

Sub gresie se ascunde des altă gresie veche, o șapă groasă de ciment sau straturi de umplutură cu zgură. Cât trebuie scos exact se vede abia după un sondaj, adică o mică gaură de probă în pardoseală. La faianță, decide dacă scoți doar plăcile sau și tencuiala de dedesubt. Dacă tencuiala se desprinde odată cu faianța, peretele va trebui tencuit din nou înainte ca faianțarul să poată monta placarea nouă.

Umpluturile cu zgură din casele vechi

În casele vechi de cărămidă, planșeele și pardoselile se umpleau adesea cu zgură. E grea, face mult praf, de multe ori e umedă și poate conține substanțe nocive rămase de la arderea cărbunelui. Când o scoți, poartă mască și umezește-o din când în când ca să nu se ridice praful. Cum o elimini depinde de ce arată analiza ei. Dacă scoți zgura dintr-un planșeu de lemn, ai grijă să nu strici podina, adică scândurile puse peste grinzi, și nici grinzile.

În clădirile construite până la sfârșitul anilor '80, și chiar mai târziu, poate exista azbest. Cel mai des îl găsești în plăcile ondulate de azbociment de pe acoperișuri și anexe, în burlane și conducte de azbociment, în unele coloane de canalizare din blocuri, în pardoseli vechi și în izolațiile unor țevi. Cât timp materialul e intact, e relativ sigur. Periculoase sunt fibrele care se eliberează la spargere, tăiere sau șlefuire și ajung în plămâni.

Azbestul îl poate îndepărta doar o firmă specializată, autorizată pentru astfel de lucrări. Ea izolează zona, umezește materialul, îl demontează întreg, îl ambalează în saci marcați și îl duce la un depozit de deșeuri periculoase. Cine sparge pur și simplu un acoperiș sau o coloană de azbociment și aruncă bucățile în container încalcă regulile privind deșeurile periculoase și pune în pericol sănătatea muncitorilor și a tuturor locatarilor. Dacă nu ești sigur că materialul conține azbest, cere o evaluare de specialitate înainte de demolare.

Materialul demolat se afânează, așa că ocupă mai mult loc decât peretele inițial. Și e greu: un metru cub de beton cântărește, orientativ, peste două tone. De aceea containerele au nu doar un volum, ci și o limită de greutate. La beton se întâmplă des ca un container să fie plin după greutate, deși e umplut doar pe jumătate ca volum. Când planifici transportul, calculează după greutate, nu după numărul de saci.

Sortarea merită. Betonul și cărămida curate se reciclează mult mai ușor decât deșeurile amestecate, cu lemn, plastic, rigips și termoizolație. Metalele le poți preda la un centru de colectare. Păstrează documentele primite la predarea deșeurilor.

Demolarea clasică cu ciocanul rotopercutor e rapidă, dar are un preț. Vibrațiile se transmit în toată structura, crapă tencuiala și faianța din jur, iar la elementele portante pot slăbi legătura materialului. De aceea golurile în beton, în pereții portanți și în panourile prefabricate se fac prin tăiere cu disc diamantat sau prin carotare. Tăietura e precisă, fără vibrații și cu mai puțin praf. Marginile golului rămân drepte, așa că nu mai trebuie reparate ulterior.

Coșul de fum se desface manual, de sus în jos, ca bucățile să nu cadă în canale sau pe acoperiș. Înainte să renunți la coș, verifică dacă nu îl folosește altă locuință sau alt aparat, de exemplu o centrală sau o sobă. După desfacere, gaura din acoperiș trebuie închisă și etanșată bine, altfel apa va intra în casă.

Faianța veche din baie sau din bucătărie o poți scoate și singur, atâta timp cât nu demolezi pereți și nu umbli la instalații. Îți trebuie răbdare și protecție bună.

1. Oprește siguranțele circuitelor din cameră, închide apa și demontează prizele, bateriile și accesoriile.
2. Acoperă pardoseala cu carton gros sau cu plăci și lipește folie pe uși împotriva prafului.
3. Pune-ți ochelari de protecție, mănuși, mască și încălțăminte de lucru cu talpă rigidă.
4. Începe de la marginea de sus a faianței sau dintr-un colț, unde plăcile cedează cel mai ușor, și ține dalta paralel cu peretele, sub placă, nu perpendicular pe zid.
5. Lucrează cu un ciocan demolator electric cu daltă lată sau cu daltă și ciocan de mână. Pe un perete tare mergi încet, ca tencuiala să nu se desprindă în bucăți mari.
6. Strânge cioburile pe parcurs în saci rezistenți și nu îi umple prea tare, ca să îi poți căra.
7. După ce ai scos faianța, bate tencuiala desprinsă și resturile de adeziv, ca suportul pentru placarea nouă să fie solid.
8. Dacă în perete apare un cablu sau o țeavă în afara traseului așteptat, oprește lucrul și cheamă un specialist.

• demolarea corespunde volumului stabilit, iar elementele portante au rămas neatinse sau sunt asigurate conform indicațiilor inginerului structurist,
• instalațiile care trebuiau să rămână sunt intacte, iar capetele lor sunt protejate,
• molozul a fost transportat și ai documentele de predare a deșeurilor,
• spațiile comune ale blocului sunt curate și nedeteriorate,
• suportul e pregătit pentru următorii meseriași, fără resturi desprinse de tencuială sau adeziv.