Listă de prețuri 2026 · România

Izolație cu spumă poliuretanică pulverizată cu celule închise

Izolația cu spumă poliuretanică pulverizată cu celule închise este o spumă PUR rigidă, aplicată direct pe acoperiș, perete sau fundație. Prețul orientativ este 72,50 lei pe m². Contează mai ales grosimea stratului și cât de complicată e suprafața.

Actualizat 09/2026·11 min read·4 price list items
Prețul lucrării standard
72,50 lei/ mp
Interval orientativ
58,00 lei - 94,25 lei
Preț doar pentru această lucrare specifică - fără material și fără lucrări pregătitoare. Nu este prețul întregii lucrări.
Calculează renovarea mea
Prețuri actualizate
Cuprinsul paginii

Listă de prețuri lucrări de construcții: Izolație cu spumă poliuretanică pulverizată cu celule închise

Introduceți cantitățile și prețul se recalculează imediat. Nivel de prețuri: România. Puteți ajusta tarifele în lista de prețuri.

Tinichigerie și accesorii acoperiș4 articole

Toate prețurile afișate nu includ TVA. Prețul manoperei include doar munca. Prețul cu material adaugă materialele auxiliare (adeziv, amorsă, chituri, elemente de prindere). Faianța, gresia, pardoselile, vopseaua și obiectele sanitare le alege și le cumpără clientul, nu sunt incluse în preț.

PozițieUnitatePreț / unitateCantitateTotal

Izolații preț

Izolație spumă poliuretanică - celulă închisămp72,50 lei / mpmpintroduceți cantitatea-
Izolație spumă poliuretanică - celulă deschisă (20-25 cm)mpmp-
Izolație spumă poliuretanică - celulă deschisă (30-35 cm)mpmp-
Izolație suflată cu vată de sticlă pentru mansarde și pereți cu golurim²64,00 lei / m²m²introduceți cantitatea-
Total manoperă
- introduceți cantitatea
Creează ofertă din lista de prețuri →

Ce este spuma rigidă pulverizată și unde se folosește

Este o spumă poliuretanică rigidă, pe care o firmă specializată o pulverizează pe planșeu, pe căpriori, pe perete sau pe fundație. Spuma se expandează pe loc și se întărește în scurt timp. Rezultă un strat continuu, fără rosturi, care izolează bine și aproape nu absoarbe apă. Spre deosebire de plăci sau de vată, nu are îmbinări pe unde să se piardă căldura. Umple și formele neregulate și zona din jurul străpungerilor.

Spuma rigidă se potrivește oriunde ai nevoie de o izolație rezistentă la apă și solidă mecanic:

  • acoperișuri înclinate și mansarde, unde spuma umple spațiul dintre căpriori și etanșează și detaliile dificile din jurul coșului sau al ferestrelor de mansardă,
  • acoperișuri terasă, unde spuma se aplică la exterior și apoi se protejează cu un strat de acoperire sau cu un alt strat,
  • fundații, socluri și infrastructură în contact cu pământul sau cu apa care stropește,
  • hale, depozite, construcții agricole și camere frigorifice, unde trebuie izolate rapid suprafețe mari din tablă sau beton,
  • construcții cu multe detalii, unde plăcile se taie greu și ar rezulta multe îmbinări.

Dacă ai nevoie mai ales de izolare fonică într-un interior uscat, de exemplu într-un perete despărțitor sau într-un planșeu între etaje, spuma rigidă nu e cea mai bună alegere. Acolo merge mai bine spuma moale sau vata minerală, iar pentru pereții dubli și podurile greu accesibile poți lua în calcul și izolația insuflată pentru pod și pereți dubli.

Spuma cu celule deschise și cu celule închise: comparație și dezavantaje

Spuma PUR pulverizată se obține prin amestecarea a doi componenți lichizi, poliolul și izocianatul. Aceștia se amestecă abia în pistolul de pulverizare, masa spumează imediat și se întărește în câteva secunde. De rețetă și de densitate depinde ce fel de celule se formează în spumă.

  • Celule închise (spumă rigidă): celulele sunt închise și pline cu gaz. Spuma este rezistentă, își păstrează forma și aproape nu absoarbe apă. Densitatea sistemelor obișnuite pornește orientativ de la circa 30 kg/m³, iar proporția de celule închise este de obicei în jur de 90 % sau mai mult.
  • Celule deschise (spumă moale): celulele comunică între ele. Spuma este ușoară, elastică, lasă vaporii să treacă și izolează mai bine fonic, dar nu suportă umezeala. Se folosește mai ales în interioare uscate, de exemplu ca izolație cu spumă poliuretanică cu celule deschise de 20 până la 25 cm.

Spuma rigidă se alege des pentru că economisește spațiu. Coeficientul ei de conductivitate termică λ este, după datele producătorilor, de aproximativ 0,025 W/(m·K), față de circa 0,037 W/(m·K) la spuma moale. Pentru același efect izolant e suficient deci un strat mai subțire. Asta contează de exemplu la o mansardă cu căpriori joși, unde nu vrei să pierzi din înălțimea camerei. Cu spumă moale ar fi nevoie de straturi mult mai groase, cum e spuma poliuretanică cu celulă deschisă în strat de 30 până la 35 cm.

Spuma rigidă lasă vaporii să treacă mult mai puțin decât cea moale, dar nu este complet impermeabilă la vapori. Factorul ei de rezistență la difuzie este de ordinul zecilor, așa că la grosimile obișnuite se comportă mai degrabă ca o frână de vapori decât ca o barieră de vapori. Vaporii care pătrund în construcție ies prin ea doar încet.

Dezavantajele spumei rigide de care trebuie să ții cont:

  • pe m² este de obicei mai scumpă decât spuma moale sau vata minerală,
  • spuma obișnuită este inflamabilă și în spațiile locuite trebuie acoperită,
  • în timpul pulverizării și scurt timp după aceea nu au voie să stea oameni în încăpere,
  • aderă puternic la suport, așa că ulterior se poate îndepărta doar mecanic, prin tăiere și răzuire, cu mult efort,
  • izolează fonic mai slab decât materialele moi.

Ce trebuie hotărât înainte de comandă

Pulverizarea se face repede, dar modificările ulterioare sunt grele. De aceea merită să ai clare dinainte următoarele:

  • Alcătuirea construcției: la acoperișul înclinat, spuma este doar un strat din întreaga alcătuire și se leagă de lucrările de tinichigerie și de învelitoare, adică de folia anticondens sau astereală, șipci și învelitoare. Proiectantul stabilește unde anume intră spuma, dacă e nevoie de un spațiu ventilat și cum va fi protejată șarpanta de umezeală. Învelitoarea și tinichigeria acoperișului se execută conform normativului NP 069-2014.
  • Bariera de vapori: la căpriorii din lemn nu o omite doar pentru că e vorba de spumă rigidă. Dacă e necesară sau nu, decide calculul întregii alcătuiri și sistemul producătorului. Lemnul nu trebuie să rămână închis în umezeală.
  • Grosimea stratului: rezultă din rezistența termică cerută. Grosimea termoizolației se stabilește astfel încât să respecte rezistențele termice minime din metodologia Mc 001-2022. Cere să fie trecută în proiect și apoi și în oferta firmei.
  • Starea acoperișului sau a peretelui: infiltrațiile, învelitoarea deteriorată, zidăria umedă sau lemnul atacat trebuie reparate înainte de pulverizare.
  • Instalațiile: circuitele electrice, scurgerile, ventilația și conductele de încălzire din zona izolată ar trebui să fie gata și probate. Instalația electrică poate fi modificată numai de un electrician autorizat ANRE, cu grad și tip (B = executare) potrivite lucrării. Îmbinările și dozele la care vei avea nevoie de acces mai târziu nu se acoperă cu spumă.
  • Stratul de acoperire: în mansarda locuită de regulă gips-carton, pe terasă sau la exterior un strat protector de vopsea sau un alt strat. Stabilește dinainte cine îl face și când.
  • Documentele: cere fișa tehnică, declarația de performanță și informația despre clasa de reacție la foc.
  • Acordul vecinilor: la un bloc de locuințe contactează mai întâi administratorul sau asociația de proprietari, pentru că acoperișul și pereții exteriori sunt părți comune ale clădirii.

Cum se face pulverizarea pas cu pas

Lucrarea o face întotdeauna o firmă specializată, cu echipament de pulverizare. Izocianatul irită căile respiratorii în timpul aplicării, de aceea muncitorul are nevoie de mască de protecție sau aparat de respirat, iar ceilalți trebuie să stea în afara încăperii. Nu este o lucrare pentru cine nu are pregătire.

  1. Inspecția: tehnicianul examinează construcția, verifică grosimea stratului conform proiectului și controlează dacă acoperișul sau peretele este uscat și fără infiltrații.
  2. Protejarea: ferestrele, pardoselile, instalația electrică și tot ce nu trebuie stropit se acoperă cu folie și se lipește cu bandă. Spuma întărită se îndepărtează foarte greu de pe suprafețe.
  3. Pregătirea suportului: suportul se curăță de praf, grăsime și părți desprinse.
  4. Verificarea condițiilor: muncitorul măsoară temperatura și umiditatea aerului și a suportului și le compară cu fișa tehnică. Producătorii cer de regulă o temperatură a suportului și a aerului de cel puțin circa +5 până la +10 °C și o suprafață uscată, cu temperatura peste punctul de rouă.
  5. Pulverizarea: spuma se aplică în mai multe straturi, până se atinge grosimea cerută. Un strat are de regulă 2 până la 5 cm, grosimea maximă exactă o stabilește producătorul. Următorul strat se aplică abia după ce s-a răcit cel anterior.
  6. Tăierea și măsurarea: spuma care iese în afară se taie, de exemplu la nivelul căpriorilor, iar grosimea se verifică în mai multe puncte.
  7. Aerisirea: încăperea se aerisește și se respectă timpul după care, conform producătorului, te poți întoarce în ea.
  8. Finisarea: conform proiectului se adaugă bariera sau frâna de vapori și straturile de acoperire, de exemplu gips-carton în mansardă sau vopsea protectoare pe terasă.

De ce depinde prețul

Prețul orientativ al lucrării este 72,50 lei pe m². Suma finală diferă însă de la o lucrare la alta. Contează mai ales acești factori:

  • Grosimea stratului: cea mai mare influență. Consumul de spumă crește proporțional cu grosimea, deci la o grosime dublă îți trebuie cam dublu material. Manopera, transportul și protejarea rămân însă în mare parte la fel, așa că prețul pe m² crește mai încet decât grosimea.
  • Complexitatea construcției: o suprafață plană și mare, de hală sau de terasă, iese cel mai ieftin pe metru. O șarpantă cu mulți căpriori, clești, coșuri, țevi și ferestre de mansardă prelungește mult lucrarea și crește și consumul de spumă pentru tăiere și completare.
  • Accesul și înălțimea: o mansardă joasă, unde se lucrează aplecat, sau tavanele înalte, unde e nevoie de platformă sau schelă, cresc prețul.
  • Starea suportului: un suport uscat și curat nu aduce costuri în plus. O suprafață prăfuită, unsuroasă sau cu resturi de izolații vechi trebuie curățată înainte, ceea ce înseamnă muncă în plus.
  • Volumul lucrării: la o lucrare mică, transportul și pregătirea echipamentului se împart la puțini metri, așa că prețul pe m² iese simțitor mai mare. Firmele au adesea o comandă minimă.
  • Protejarea: o încăpere locuită sau mobilată, multe ferestre și instalații înseamnă mai mult timp pentru acoperire.
  • Straturile de acoperire și protecție: protecția la foc, vopseaua de protecție UV sau un alt strat pe terasă se facturează de regulă separat.

Compară ofertele doar la aceeași suprafață și aceeași grosime. O ofertă mai ieftină poate însemna un strat mai subțire sau o spumă cu altă densitate.

Ce ușurează lucrarea și ce o prelungește

Pulverizarea propriu-zisă durează la o mansardă obișnuită adesea doar o zi, dar mult timp se pierde așteptând ca șantierul să fie pregătit. Ajută dacă tu, ca beneficiar, asiguri:

  • mansarda sau podul golite de lucruri, mobilă și vechituri,
  • acces pentru mașina cu echipament cât mai aproape de casă, pentru că furtunurile au lungime limitată,
  • o înțelegere dinainte dacă firma are nevoie de racord la curent sau apă,
  • instalațiile gata și învelitoarea reparată înainte de data pulverizării,
  • ca în casă să nu stea oameni sau animale în timpul pulverizării și al aerisirii, eventual o locuință temporară pentru perioada necesară,
  • anunțarea vecinilor, dacă în apropiere sunt ferestre deschise sau spații comune.

Lucrarea se prelungește dacă data cade pe vreme rece sau foarte umedă și pulverizarea trebuie amânată. La fel întârzie dacă pe loc se descoperă un suport umed, care trebuie mai întâi să se usuce.

Greșeli tipice și cum se văd mai târziu

Spumă cu celule deschise într-un mediu umed. La soclu sau pe terasă se alege uneori spuma mai ieftină, cu celule deschise. Aceasta absoarbe umezeala și cu timpul își pierde eficiența. Se vede prin costuri mai mari la încălzire și pete de umezeală pe construcție.

Barieră de vapori omisă fără calcul. Dacă la o șarpantă din lemn te bazezi doar pe spuma rigidă, vaporii din interior pot condensa pe partea rece. Lemnul se umezește, iar asta se vede prin mucegai sau putrezire abia după ani.

Suport pregătit superficial. Praful, grăsimea sau umezeala reduc aderența, iar spuma se poate desprinde mai târziu. Între spumă și suport apar goluri în care se adună condens.

Pulverizare pe vreme nepotrivită. La frig sau umiditate mare, spuma se expandează și se întărește neuniform. Rezultă zone casante, moi sau lipicioase, care izolează mai slab.

Strat prea gros dintr-odată. La o aplicare groasă spuma se supraîncălzește, poate crăpa, se poate desprinde sau poate mirosi neplăcut.

Strat mai subțire decât s-a convenit. Izolația nu atinge efectul din proiect. Nu se vede cu ochiul liber, ci abia printr-o mansardă mai rece iarna și supraîncălzită vara.

Spumă lăsată în soare. Radiațiile UV descompun treptat spuma PUR, de aceea la exterior trebuie mereu acoperită. Suprafața neprotejată se îngălbenește, se transformă în praf și se subțiază treptat.

Lipsa protecției la foc. Spuma PUR obișnuită se încadrează de cele mai multe ori în clasa de reacție la foc E. De aceea, în mansarda locuită trebuie de regulă acoperită, de exemplu cu gips-carton. Tratează cu rezervă denumirea de „spumă neinflamabilă” și cere clasificarea concretă.

Pulverizare pe un acoperiș cu infiltrații sau pe lemn umed. Spuma ascunde problema, dar n-o rezolvă. Apa se întinde pe sub ea fără să observi, iar până se descoperă, reparația înseamnă îndepărtarea spumei.

Pulverizare direct pe partea inferioară a țiglelor. La înlocuirea unei țigle sparte sau a întregii învelitori, spuma trebuie îndepărtată cu greu, iar reparația acoperișului se scumpește mult.

Doze și îmbinări acoperite cu spumă. Dacă mai târziu trebuie reparată instalația electrică sau o conductă, spuma trebuie tăiată, iar locul etanșat din nou.

Cum verifici izolația terminată

La recepție, parcurge toată suprafața înainte să fie acoperită cu gips-carton sau alt strat, pentru că apoi defectele nu se mai văd. Verifică dacă:

  • stratul este continuu, fără găuri, fisuri și locuri prin care se vede suportul,
  • grosimea corespunde înțelegerii, verificată prin înțepare sau măsurare în mai multe puncte,
  • spuma aderă bine la suport și nu se desprinde când apeși,
  • suprafața este uniformă, fără bule mari și zone moi sau lipicioase,
  • detaliile din jurul coșului, ferestrelor și străpungerilor sunt bine etanșate,
  • spuma nu acoperă dozele electrice, îmbinările și punctele de revizie la care e nevoie de acces,
  • ferestrele, pardoselile și instalațiile nu sunt murdărite cu spumă,
  • la exterior spuma este acoperită sau există o dată stabilită pentru stratul de protecție,
  • după aerisire nu rămâne un miros puternic în încăpere,
  • ai fișa tehnică, informația despre clasa de reacție la foc și condițiile de garanție.

Întrebări frecvente

Prețul orientativ este 72,50 lei pe m². Prețul final depinde mai ales de grosimea stratului, de complexitatea construcției, de acces, de volumul lucrării și de nevoia unor straturi de acoperire sau protecție.

Lucrări similare

Blog

Calculați tot proiectul, nu doar o lucrare

Alegeți poziții din toate meseriile, iar NUMIQ pregătește o ofertă de preț pentru proiectul dumneavoastră sau pentru clientul dumneavoastră.