Listă de prețuri lucrări de construcții: Izolație în structuri din gips-carton
Introduceți cantitățile și prețul se recalculează imediat. Nivel de prețuri: România. Puteți ajusta tarifele în lista de prețuri.
Toate prețurile afișate nu includ TVA. Prețul manoperei include doar munca. Prețul cu material adaugă materialele auxiliare (adeziv, amorsă, chituri, elemente de prindere). Faianța, gresia, pardoselile, vopseaua și obiectele sanitare le alege și le cumpără clientul, nu sunt incluse în preț.
| Poziție | Unitate | Preț / unitate | Cantitate | Total |
|---|---|---|---|---|
Sisteme gips-carton preț | ||||
| Izolație în perete pe structură ușoară | mp | 10,70 lei / mp | mp | introduceți cantitatea- |
| Perete despărțitor din gips-carton cu placare simplă pe structură metalică | mp | 100,30 lei / mp | mp | introduceți cantitatea- |
| Perete despărțitor din gips-carton cu placare dublă pe structură metalică | mp | mp | - | |
| Placare pereți cu gips-carton | mp | 76,80 lei / mp | mp | introduceți cantitatea- |
| Tavan fals orizontal din gips-carton | mp | 98,10 lei / mp | mp | introduceți cantitatea- |
| Placare tavan înclinat cu gips-carton | mp | 119,50 lei / mp | mp | introduceți cantitatea- |
| Tavan fals casetat (inclusiv structură) | mp | mp | - | |
| Perete despărțitor din gips-carton rezistent la impact | mp | mp | - | |
| Montare barieră de vapori la tavan din gips-carton | mp | 6,00 lei / mp | mp | introduceți cantitatea- |
| Schelă mobilă ușoară din aluminiu pentru tavane înalte | m² | 12,80 lei / m² | m² | introduceți cantitatea- |
| Izolație termică cu vată minerală în tavan de gips-carton (până la 100 mm) | m² | 17,10 lei / m² | m² | introduceți cantitatea- |
Ce profile vă trebuie și cât costă: Profile pentru gips-carton: dimensiuni, prețuri și consum pe m²
Izolația fonică și termică în gips-carton: ce face și când ai nevoie de ea
Un perete din gips-carton fără izolație este, practic, un gol. Transmite bine sunetul, iar la mansardă nu ține căldura. De aceea, izolația se cere mai ales la pereții noi dintre camere, la izolarea fonică față de vecini și la mansardele locuibile. Dacă vrei o imagine de ansamblu asupra meseriei, vezi lucrările din gips-carton și etapele lor.
În peretele despărțitor și în contraperete, vata se montează când o parte a structurii este deja placată, iar cealaltă încă nu. La mansardă, prima față din gips-carton lipsește. Vata se pune de jos, între căpriori, și se ține prin presare sau cu o fixare ajutătoare. Abia apoi urmează bariera de vapori și tavanul.
Într-un perete obișnuit între camere, izolația are mai ales rol fonic. Vata din gol atenuează conversațiile, televizorul sau muzica din camera alăturată. Nu face însă minuni. Dacă sunetul trece prin planșeu, pardoseală sau îmbinări neetanșe, vata singură nu îl oprește. Ajută mult mai mult combinația dintre vată, placare dublă și racordarea elastică la elementele din jur.
La mansardă și la contraperetele de pe zidul exterior este vorba mai ales de căldură. Aici nu mai e suficient să pui vata, contează și bariera de vapori pe partea camerei. Fără ea, umezeala din interior ajunge în izolație. Acolo poate condensa și, în timp, apare mucegaiul.
De ce în gips-carton se pune aproape mereu vată minerală și nu polistiren? Vata este moale, umple golul fără spații libere, fără cașerare este incombustibilă și atenuează mult mai bine sunetul. Polistirenul este rigid, mai degrabă transmite sunetul și nu se potrivește, în mod obișnuit, într-o structură din gips-carton.
Montarea vatei într-un perete drept dintr-o cameră durează câteva ore. O mansardă cu mai multe straturi și barieră de vapori ia mult mai mult, adesea câteva zile. Comand-o împreună cu lucrarea de gips-carton, nu ca lucrare separată la final.
Ce trebuie să hotărăști înainte de montarea structurii
Despre izolație nu se decide abia când o față e deja placată. Multe lucruri le stabilește deja structura, așa că merită să le lămurești dinainte cu montatorul.
- Ce trebuie să rezolve structura: sunetul dintre camere, zgomotul de la vecini, căldura la mansardă sau rezistența la foc. De aici rezultă grosimea, tipul de vată și numărul de straturi de plăci.
- Lățimea profilelor: stabilește câtă vată încape în perete. Un perete mai lat ocupă mai mult spațiu din cameră, dar permite o izolație mai groasă.
- Placare simplă sau dublă: la un perete de la care aștepți o izolare fonică mai bună, merită să iei în calcul două straturi de plăci pe fiecare parte. Asta se decide de la început, nu ulterior. Pentru pereți obișnuiți între camere este suficient adesea un perete despărțitor din gips-carton cu placare simplă.
- Peretele spre vecini: aici are mai mult sens o structură separată, la distanță de peretele existent, nu profile prinse direct pe el. Așa se execută un contraperete din gips-carton corect.
- Poziția prizelor și întrerupătoarelor: dacă sunt prize pe ambele fețe ale peretelui, nu trebuie să fie exact față în față. E bine să le decalezi cu cel puțin un câmp între profile.
- Termoizolarea peretelui exterior la interior: contraperetele cu vată pe zidul exterior este o izolare la interior. Din punctul de vedere al umezelii e riscant, pentru că punctul de rouă se poate muta la interfața dintre izolație și zid. Înainte de decizie, cere o verificare higrotermică. Bariera de vapori singură, fără această verificare, nu garantează că peretele nu se va umezi.
- Alcătuirea acoperișului la mansardă: trebuie aflat ce folie este sub învelitoare și dacă deasupra izolației trebuie să rămână un spațiu ventilat. De asta depinde cât de groasă poate fi vata dintre căpriori.
- Rezistența la foc: trebuie știut dinainte dacă peretele trebuie să o îndeplinească. Asta schimbă alegerea materialului și modul în care se fac instalațiile.
- Cine aduce materialul: dacă vata și folia le cumpără firma sau tu. Dacă le cumperi tu, trebuie să știi exact grosimea și tipul de vată.
Cum se montează izolația, pas cu pas
Peretele despărțitor și contraperetele au altă ordine a pașilor decât mansarda, de aceea procedura e împărțită în două.
Perete despărțitor și contraperete:
- Structura și prima față: se montează structura din profile. Sub profilele UW și cele de la pereți se lipește bandă de etanșare. Apoi o față se placează cu gips-carton.
- Instalațiile: electricianul trage cablurile prin gol și montează dozele. Dacă prin perete trec și țevi de apă sau încălzire, instalatorul le finalizează și le probează. Totul trebuie gata înainte de vată. La un perete rezistent la foc, dozele și trecerile se fac doar cum permite sistemul, o doză obișnuită sau un gol neetanșat poate compromite rezistența peretelui.
- Măsurare și tăiere: vata minerală se taie puțin mai lată decât distanța liberă dintre profile, de obicei cu aproximativ un centimetru. Astfel se presează între profile și nu alunecă.
- Montarea: vata se pune de jos în sus. Plăcile sau fâșiile se îmbină strâns, fără goluri și fără comprimare inutilă.
- Tăierea în jurul obstacolelor: în jurul dozelor, țevilor și cablurilor izolația se decupează, nu se lasă lipsă. Golurile mici se umplu cu resturi.
- Bariera de vapori la peretele exterior: dacă e un contraperete pe zidul exterior și verificarea o cere, se întinde pe partea camerei, îmbinările se lipesc cu bandă și folia se racordează etanș la elementele din jur.
- Verificare și placare: înainte de închidere se verifică toată suprafața. Apoi se placează a doua față, astfel încât șuruburile să nu nimerească cablurile.
Mansardă și tavan sub spațiu neîncălzit:
- Verificarea acoperișului: se verifică dacă folia de sub învelitoare este întreagă. Dacă nu este difuziv deschisă, deasupra izolației se lasă un spațiu ventilat, iar vata nu se împinge până la folie. La o membrană difuziv deschisă, izolația poate ajunge până la ea, dacă alcătuirea acoperișului permite.
- Primul strat între căpriori: vata se taie puțin mai lată decât spațiul dintre căpriori, se presează și, la nevoie, se fixează împotriva căderii.
- Structura tavanului: sub căpriori se prind profilele tavanului, de obicei pe suspendări. Detalii despre execuție găsești la plafonul drept din gips-carton (tavan fals).
- Al doilea strat sub căpriori: dacă alcătuirea prevede încă un strat, acesta se pune între profilele tavanului. Îmbinările se decalează față de primul strat, ca rosturile să nu se suprapună.
- Instalațiile: cablurile pentru corpuri de iluminat și prize se trag astfel încât să treacă prin bariera de vapori cât mai puțin, iar fiecare trecere se etanșează.
- Bariera de vapori: se întinde de jos, pe partea camerei, sub toată izolația. Îmbinările se lipesc cu bandă, iar folia se racordează etanș la pereți, ferestre de mansardă, coșuri și grinzi.
- Placarea: la final se montează tavanul din gips-carton. Șuruburile intră în profile și nu au voie să străpungă bariera de vapori în alte locuri.
Ce grosime de izolație fonică și termică să alegi
Grosimea izolației din perete depinde de obicei de lățimea profilelor. Într-un perete cu profile de 50 mm se pune vată de aproximativ aceeași grosime, în profile mai late, de exemplu 75 sau 100 mm, una mai groasă. La izolarea fonică, vata nu trebuie să umple golul până la ultimul milimetru. Și un strat puțin mai subțire decât profilul aduce cea mai mare parte din efect. Strică însă câmpurile mari goale, golurile de lângă profile și vata comprimată.
La termoizolare e altfel. La mansardă și la contraperete se lucrează cu grosimea completă, fără goluri de aer, adesea în mai multe straturi. Stratul dintre căpriori nu are voie să ocupe spațiul ventilat de sub învelitoare, dacă alcătuirea acoperișului îl cere. Grosimea necesară o stabilește proiectul sau calculul termotehnic. Grosimea termoizolației se stabilește astfel încât să respecte rezistențele termice minime din metodologia Mc 001-2022.
Ce material să alegi
- vata minerală de sticlă este ușoară, se taie bine și este suficientă pentru pereții obișnuiți și mansarde, inclusiv pentru izolare fonică,
- vata minerală bazaltică este mai grea și mai densă, se alege mai ales unde e nevoie de rezistență mai mare la foc, iar în golul unui perete obișnuit atenuează sunetul comparabil cu vata de sticlă,
- plăcile sau fâșiile fonoabsorbante sunt făcute special pentru pereți despărțitori și se presează ușor între profile,
- rolele se potrivesc la mansardă și tavane, unde se pun între și sub căpriori.
Vata cașerată, adică cu hârtie sau folie lipită, poate avea altă clasă de reacție la foc decât vata simplă. La pereții rezistenți la foc nu contează doar vata, ci tot sistemul. Tipul izolației, densitatea ei, alcătuirea plăcilor, dozele și trecerile instalațiilor le stabilește producătorul sistemului sau proiectul. Dacă peretele trebuie să aibă o anumită rezistență la foc, alcătuirea prescrisă trebuie respectată exact.
Prețul izolației în gips-carton pe m² și de ce depinde
Prețul orientativ al manoperei este 10,70 lei pe m². Se calculează suprafața structurii în care se pune vata. Când compari oferte, verifică dacă prețul include materialul, bariera de vapori și evacuarea resturilor sau doar manopera. Efortul și, implicit, prețul cresc în cazul:
- grosimii și numărului de straturi: fiecare strat în plus înseamnă tăiere și montare suplimentară și de obicei se taxează separat,
- instalațiilor din perete: multe doze, cabluri și țevi în jurul cărora trebuie decupat încetinesc mult o lucrare altfel rapidă,
- distanței neregulate dintre profile: când câmpurile nu au aceeași lățime, fiecare bucată se taie pe măsură,
- pantelor, colțurilor și spațiului dintre căpriori: la mansardă lucrul merge mai încet decât la un perete drept,
- lucrului deasupra capului: la tavane vata trebuie fixată și se lucrează mai greu,
- barierei de vapori: întinderea ei, lipirea îmbinărilor și racordarea în jurul ferestrelor de mansardă, coșurilor și grinzilor sunt o parte separată și migăloasă a lucrării,
- peretelui rezistent la foc: dozele de sistem și etanșarea trecerilor adaugă manoperă și material,
- înălțimii camerei: pereți înalți și spații unde e nevoie de schelă sau scară mobilă,
- materialului: vata bazaltică și plăcile fonoabsorbante speciale sunt mai scumpe decât vata de sticlă obișnuită și se manevrează mai greu,
- suprafeței mici: la câțiva m², manopera costă de regulă mai mult pe m², pentru că pregătirea și transportul durează la fel.
Cel mai ieftin este un perete drept, cu profile la distanțe egale, unde vata doar se pune în câmpurile pregătite.
Cum te pregătești ca lucrarea să nu stea pe loc
- Meseriașii vin în ordine: dacă montatorul de gips-carton vine și în perete lipsesc încă cablurile sau țevile, trebuie să aștepte sau să plece, iar tot programul se decalează.
- Materialul e pe șantier la timp și la uscat: vata umedă sau udă nu se pune în perete. Baloturile stau într-o cameră uscată, nu pe balcon sau lângă o fereastră deschisă.
- Există loc de tăiat: tăierea vatei cere o bucată liberă de pardoseală pentru întinderea plăcilor și fâșiilor.
- Camera e golită: vata minerală face praf, iar fibrele se depun pe mobilă și textile. Ce nu se poate scoate trebuie acoperit.
- Evacuarea resturilor e stabilită: ambalajele și resturile de vată au volum mare. Ajută să știi dinainte cine le duce. Resturile din renovare nu se aruncă la containerul de gunoi menajer, ci se predau prin serviciul de colectare organizat de primărie sau unui operator autorizat.
Greșeli tipice și cum se văd mai târziu
Izolația poate fi în perete și totuși să nu funcționeze cum trebuie. Problema apare de obicei abia după placare, când nu se mai poate repara ușor.
- Goluri între bucățile de vată sau spații goale lângă profile: pe acolo trec sunetul și căldura. Din camera alăturată se aude mai mult decât te așteptai, iar la mansardă pot apărea iarna zone reci.
- Vată prea comprimată: vata izolează prin aerul din pori. Comprimată într-un strat mai subțire, funcționează mai slab decât ar sugera grosimea.
- Vată tăiată prea îngust: în timp alunecă, iar sus în perete rămâne un gol. Din afară nu se vede, se simte printr-o izolare fonică mai slabă sau o parte de sus a peretelui rece.
- Barieră de vapori lipsă sau găurită, ori îmbinări nelipite: mai târziu apar pete închise la culoare, mucegai în colțuri, miros și lemn umed la căpriori.
- Vată împinsă până la o folie difuziv închisă, fără spațiu ventilat: umezeala nu are pe unde ieși. Rezultatul este izolație udă, picături din tavan și putrezirea căpriorilor.
- Izolarea la interior a peretelui exterior fără verificare: mucegaiul apare la baza peretelui sau în spatele mobilei, adesea după una sau două ierni.
- Prize exact față în față pe ambele fețe ale peretelui: apare o punte fonică prin care sunetul trece aproape nestingherit.
- Bandă de etanșare lipsă sub profilele perimetrale: peretele e legat rigid de planșeu și pardoseală, iar la racorduri rămân neetanșeități. Sunetul ocolește prin îmbinări și elementele din jur, așa că peretele atenuează mai puțin decât ar putea cu aceeași vată.
- Material greșit sau treceri nepermise într-un perete rezistent la foc: peretele arată la fel, dar nu are rezistența cerută. Asta poate însemna demontarea lui și refacerea.
Cum verifici izolația la recepție
Cea mai importantă verificare se face înainte de placarea celei de-a doua fețe, după aceea nu mai vezi în perete. Dacă nu poți trece personal, cere fotografii ale întregii suprafețe înainte de închidere.
Înainte de placare
- golul este umplut pe toată suprafața și înălțimea, fără spații lângă profile, la pardoseală și la tavan,
- vata stă singură, nu se îndoaie și nu alunecă,
- grosimea izolației corespunde lățimii profilelor sau alcătuirii stabilite,
- la mai multe straturi, îmbinările dintre straturi sunt decalate,
- în jurul dozelor și instalațiilor nu sunt goluri, iar prizele nu sunt exact față în față,
- sub profilele perimetrale există bandă de etanșare,
- la mansardă există spațiu ventilat deasupra izolației, dacă acoperișul îl cere, iar folia de sub învelitoare nu e deteriorată,
- bariera de vapori este continuă, îmbinările și racordurile sunt lipite, iar folia nu e ruptă sau străpunsă în afara profilelor,
- la pereții rezistenți la foc s-au folosit exact materialul, dozele și trecerile prescrise de sistem.
La recepția peretelui finalizat
- suprafața în m² din factură corespunde celei pe care o măsori singur, iar numărul de straturi corespunde realității,
- fotografiile izolației și barierei de vapori dinainte de placare sunt atașate la procesul-verbal de recepție,
- pe factură apar același material, tip de vată și grosime ca în ofertă,
- la peretele rezistent la foc ai un document despre sistemul și materialul folosit, de exemplu avizul de însoțire și fișa tehnică,
- resturile sunt strânse și spațiul e aspirat.
Ghid pentru cei care lucrează singuri: izolația într-un perete din gips-carton
Montarea vatei într-un perete din cameră o poate face și un amator îndemânatic. Lucrările electrice lasă-le unui electrician autorizat ANRE, cu grad și tip (B = executare) potrivite lucrării. Mansarda, izolarea la interior a peretelui exterior și pereții rezistenți la foc lasă-le unui specialist, acolo contează detaliile. Când lucrezi cu vată minerală, poartă mănuși, ochelari, mască de protecție și haine cu mânecă lungă.
- Verifică dacă toate instalațiile din perete sunt gata și aprobate de electrician.
- Măsoară distanța liberă dintre profile la mai multe înălțimi.
- Taie vata cu un cuțit lung și ascuțit, pe un suport, puțin mai lată decât ai măsurat.
- Pune vata în câmpuri de jos în sus și presează-o ușor între profile.
- Așază bucățile strâns una lângă alta, fără rosturi la pardoseală sau la tavan.
- Decupează vata în jurul dozelor și țevilor, umple golurile mici cu resturi.
- Înainte de placare, trece cu mâna pe perete și verifică dacă vata nu lipsește nicăieri și nu iese peste profile.
- Strânge resturile și praful și aerisește camera.
Întrebări frecvente
Orientativ, costă 10,70 lei pe m² de suprafață a structurii. Prețul final depinde de grosime și numărul de straturi, de câte instalații sunt în perete, de diferența dintre un perete drept și o mansardă cu pante și de faptul că se face sau nu barieră de vapori. Verifică dacă oferta include și materialul și evacuarea resturilor.
De cele mai multe ori, nu. Între două camere încălzite nu apare o diferență de temperatură la care umezeala să condenseze. Bariera de vapori se pune la mansardă, la tavanul de sub un spațiu neîncălzit și la contraperetele de pe zidul exterior.
Ajută, dar singură nu e suficientă. La peretele spre vecini contează mult placarea dublă, structura separată la distanță de peretele existent și racordarea elastică la planșeu și pardoseală. Dacă sunetul vine prin planșeu sau pardoseală, peretele nu rezolvă problema.
Nu e potrivit. Polistirenul este rigid, nu umple strâns golul, atenuează slab sunetul și este combustibil. Pentru structurile din gips-carton, soluția obișnuită și potrivită este vata minerală.
La izolarea fonică a unui perete nu trebuie până la ultimul milimetru, o vată puțin mai subțire decât profilul aduce cea mai mare parte din efect. Important e să nu rămână câmpuri mari goale și rosturi. La mansardă și la termoizolare, în schimb, se lucrează cu grosimea completă, conform calculului.
Electricianul trebuie să vadă traseele și dozele, ca să le poată monta și verifica corect. Odată pusă vata, tragerea ulterioară a cablurilor o rupe și o deplasează, iar în perete rămân goluri pe care, după placare, nu le mai vede nimeni.
Lucrări similare
Cum se montează un perete despărțitor din gips-carton cu placare simplă, când e potrivit, ce face lucrarea mai simplă sau mai grea și cum verifici rezultatul.
Cum se montează un plafon drept din gips-carton, ce plăci alegi, ce complică lucrarea și cum verifici rezultatul la final.
Cum se execută un contraperete din gips-carton fără izolație, când merită, ce profile și plăci alegi și ce verifici la lucrarea gata.
Cum se montează un tavan casetat cu structură suspendată, ce sistem și ce casete alegi, ce complică lucrarea și cum verifici tavanul gata făcut.
Cum se montează tavanul înclinat și plafonul din gips-carton la mansardă, ce straturi are, unde apar greșeli și cum verifici lucrarea.
Perete despărțitor din plăci Knauf Diamant: suprafață dură, rezistentă la lovituri și izolare fonică mai bună pentru dormitor, camera copiilor sau hol.
Blog
Calculați tot proiectul, nu doar o lucrare
Alegeți poziții din toate meseriile, iar NUMIQ pregătește o ofertă de preț pentru proiectul dumneavoastră sau pentru clientul dumneavoastră.