Tavan casetat (inclusiv structura)

Totul se face prin montaj uscat. Nu se amestecă nimic, nu se așteaptă să se usuce nimic, iar tavanul e gata imediat după ce se pune ultima casetă. Componentele sunt de obicei acestea:

• profile perimetrale (profile L), prinse cu șuruburi în pereți pe tot conturul camerei,
• pendulii, ancorați în tavanul existent, de cele mai multe ori din sârmă cu arc reglabil sau pendului cu reglaj fin,
• profilele principale, agățate în penduli,
• profilele secundare, care închid rețeaua, de obicei pe un modul de 600 × 600 mm sau 600 × 1200 mm,
• casetele, care se așază liber în rețea, fără adeziv și fără chit.

Profilele sunt din oțel zincat, așa că într-un spațiu interior obișnuit țin foarte mult. Cel mai repede se uzează fața casetelor, iar acestea se pot schimba bucată cu bucată.

Montajul pare simplu, dar rezultatul depinde de o măsurătoare precisă. Un rigipsar cu experiență lucrează cam așa:

1. Se stabilește înălțimea tavanului după instalațiile, corpurile de iluminat și tubulatura de ventilație de deasupra, apoi se marchează cu laserul pe tot perimetrul.
2. Se împarte rețeaua astfel încât casetele tăiate de lângă pereți să fie cam la fel de late pe ambele părți ale camerei, nu o fâșie îngustă doar lângă un perete.
3. Se prind profilele perimetrale în perete, exact pe linia marcată.
4. Se ancorează pendulii în tavan cu dibluri potrivite pentru suport: altele în beton, altele în corpuri ceramice de planșeu, altele în grinzi de lemn. Distanța dintre penduli urmează indicațiile producătorului, adesea în jur de 1,2 m.
5. Se agață profilele principale, se aduc la nivel și se completează cu profilele secundare.
6. Se pregătesc locurile pentru corpuri de iluminat, grile de ventilație și puncte de acces.
7. Se așază casetele, se taie pe măsură cele de lângă pereți și la final se verifică planeitatea întregului tavan.

Casetele se pun abia după ce s-au terminat lucrările umede (tencuială, șapă, zugrăveli), ferestrele sunt montate și camera e uscată. Casetele minerale reacționează la aerul umed și se pot curba. De aceea producătorii recomandă de obicei să le lași o vreme în cameră înainte de montaj, ca să se acomodeze cu temperatura și umiditatea.

La structuri întâlnești de obicei două lățimi de profil vizibil. T24 are profilul mai lat, e mai rigid și se lucrează mai ușor cu el. Se potrivește în birouri, holuri și spații tehnice. T15 are profilul mai îngust, rețeaua se vede mai puțin și tavanul arată mai fin, așa că se alege acolo unde contează aspectul. La ambele, casetele se scot la fel de ușor.

La casete decide destinația camerei:

• casetele minerale sunt varianta standard pentru birouri și holuri, cu o acustică decentă și schimbare simplă,
• casetele acustice absorb mai mult sunet și reduc ecoul, util în open space, săli de ședințe, săli de clasă sau săli de așteptare,
• casetele rezistente la umiditate sunt pentru camere cu umiditate mai mare, cum ar fi oficii, grupuri sanitare sau subsoluri,
• casetele igienice, cu suprafață lavabilă, se folosesc în cabinete medicale și spații alimentare,
• casetele cu suprafață netedă le aleg cei care vor un aspect curat și modern.

De ce nu un tavan din gips-carton? Tavanul din rigips e rigid și continuu, arată ca un tavan clasic, dar la cabluri ajungi doar prin trape de vizitare sau tăind o gaură. Tavanul casetat îl deschizi oriunde, fără să strici nimic. Și invers: dacă vrei în sufragerie un tavan neted, fără rețea vizibilă, casetele nu îți oferă acel aspect.

Corpurile de iluminat, pozițiile ieșirilor de cablu și grilele de ventilație se stabilesc înainte de montarea structurii. Altfel se intervine ulterior în tavanul gata făcut și rețeaua trebuie refăcută. Cel mai des se montează panouri LED de mărimea unei casete, spoturi în casete decupate sau corpuri liniare. Lângă ferestre se poate face o terminație specială, în care se ascunde șina de perdea sau o bandă LED.

Panourile ușoare le susține de obicei chiar structura. Corpurile grele, ventilatoarele sau unitățile de ventilație au însă nevoie de penduli proprii, prinși în tavanul existent, ca să nu încovoaie profilele. Uită-te ce spun producătorul structurii și cel al corpului de iluminat.

Instalația electrică de deasupra tavanului o leagă doar un electrician autorizat ANRE, iar pentru circuitele noi îți predă și documentele de verificare. În spațiile comerciale pot exista cerințe privind comportarea la foc a casetelor sau a întregului tavan. Verifică-le în proiect sau cu proiectantul. Într-un bloc, întreabă administratorul sau asociația de proprietari dacă prin planșeu trec instalații comune, înainte să găurești.

Cât de grea e lucrarea, și deci cât costă, depinde de spațiul concret. Lucrarea e mai simplă când ai:

• o cameră mare, dreptunghiulară, fără nișe și stâlpi,
• un tavan de beton solid, în care diblurile țin bine,
• o înălțime obișnuită, la care se lucrează de pe o schelă mobilă,
• un plan gata făcut pentru iluminat și instalații.

Lucrarea se complică în schimb când există:

• un plan neregulat, pereți oblici, stâlpi și multe casete tăiate,
• o distanță mare de suspendare sau un tavan înalt, cu penduli lungi și schelă mai mare,
• un suport în care diblurile țin greu, de exemplu corpuri ceramice vechi de planșeu,
• multe străpungeri pentru corpuri de iluminat, sprinklere și ventilație,
• lucru în timpul activității, cu curățenie zilnică și execuție pe etape.

Gândește-te și la înălțimea liberă. Pe lângă structură, deasupra tavanului e nevoie de loc pentru corpuri de iluminat și instalații. În camerele mai joase din casele vechi merită să vezi dinainte dacă instalațiile pot fi trase astfel încât tavanul să nu coboare inutil de mult.

• Prea puțini penduli sau dibluri nepotrivite. Tavanul se lasă în timp, mai ales sub corpurile de iluminat, iar casetele încep să iasă din rețea.
• Rețea prost împărțită. Lângă un perete rămâne o fâșie îngustă de casete, care deranjează vizual și se montează greu.
• Casete montate într-o clădire umedă. Se mișcă, se curbează sau apar pete pe ele.
• Casete nepotrivite pentru spațiu. Casetele minerale obișnuite nu rezistă într-un grup sanitar și nu ajută la ecou într-o sală de ședințe aglomerată.
• Iluminat gândit abia la final. Structura trebuie refăcută, iar casetele se strică la decupare.
• Echipamente grele agățate doar de structură. Profilele se îndoaie și tavanul nu mai e plan.

La recepție, uită-te la tavan din mijlocul camerei și apoi pieziș, spre fereastră, unde denivelările se văd cel mai clar. Parcurge aceste puncte:

• rețeaua e dreaptă, profilele nu fac valuri și nu atârnă nicăieri,
• profilele perimetrale stau lipite de perete, fără goluri mari,
• casetele tăiate de pe laturile opuse sunt cam la fel de late,
• casetele stau pe toată suprafața în rețea, nu sunt ridicate sau îndoite,
• câteva casete se scot de probă și se pun la loc fără să se deterioreze,
• corpurile de iluminat și echipamentele mai grele au penduli proprii,
• casetele sunt curate, fără urme de degete sau margini ciobite,
• pentru circuitele electrice noi ai documentele de la electricianul autorizat,
• știi exact tipul casetelor, ca să poți cumpăra mai târziu unele identice.