Montaj paravan de duș și paravan de cadă

La o renovare se demontează mai întâi vechiul paravan sau vechea cabină. Siliconul vechi ține bine, așa că trebuie tăiat cu grijă, ca să nu se deterioreze faianța, gresia sau marginea cădiței. Resturile de chit trebuie îndepărtate complet, pentru că siliconul nou nu se prinde pe cel vechi.

Urmează măsurătoarea. Montatorul măsoară lățimea și înălțimea golului în mai multe puncte: sus, la mijloc și jos. Cu nivela sau cu laserul verifică dacă pereții sunt verticali, dacă colțul are unghi drept și dacă cădița sau marginea căzii este orizontală. În apartamentele mai vechi și în blocurile din panouri prefabricate asta se întâmplă rar. Se măsoară întotdeauna după terminarea faianței, niciodată înainte.

La paravanele pe comandă, măsurătoarea este esențială dintr-un motiv simplu: sticla securizată nu mai poate fi tăiată sau găurită după călire. Toate găurile pentru balamale și prinderi trebuie făcute dinainte, în fabrica de sticlă. O greșeală de măsurare înseamnă o sticlă nouă.

Montajul propriu-zis are următoarele etape:

• marcarea locurilor pentru profile, balamale și prinderi,
• găurirea faianței cu burghiu diamantat sau pentru ceramică, la turație mică și fără percuție,
• montarea diblurilor potrivite pentru perete și fixarea profilelor sau a prinderilor,
• așezarea sticlei cu ventuze și aducerea ei la verticală și orizontală,
• montarea balamalelor, a garniturilor și a profilelor magnetice,
• etanșarea îmbinării cu peretele și cu cădița, cada sau pardoseala cu silicon sanitar.

Siliconul are nevoie de timp ca să se întărească, după producător de obicei în jur de 24 de ore. Până atunci, dușul nu ar trebui folosit.

Cel mai des, paravanul se montează pe cădița de duș. Sticla sau profilul de jos stă pe marginea cădiței, de aceea cădița trebuie așezată ferm și perfect orizontal. Dacă se îndoaie sau se clatină sub greutate, rostul de silicon dintre sticlă și cădiță crapă cu timpul și apa începe să se infiltreze.

La o cabină de colț se montează unul sau doi pereți ficși și ușa. La un duș într-o nișă între doi pereți, de multe ori ajunge o singură sticlă cu ușă. Tipul ușii se alege în funcție de locul din baie:

• ușa batantă are nevoie de spațiu liber în fața dușului, unde nu trebuie să încurce chiuveta sau caloriferul,
• ușa culisantă economisește spațiu, dar are șină și role care trebuie curățate și reglate din când în când,
• ușa pliabilă se potrivește în băile înguste, însă are mai multe îmbinări și garnituri.

Paravanul de cadă înlocuiește perdeaua de duș. Poate fi un panou fix, o sticlă rabatabilă pe balamale sau un paravan pliabil din două până la cinci elemente. Montajul paravanului de cadă se face pe peretele de deasupra marginii căzii, iar muchia de jos a sticlei se oprește chiar deasupra marginii.

La ce să fii atent:

• marginea căzii trebuie să fie dreaptă, iar cada zidită solid sau așezată pe picioare care nu se mișcă,
• la paravanul rabatabil trebuie verificat dacă sticla nu se oprește la deschidere în baterie, într-o poliță sau într-un cuier,
• pentru o cadă cu margine rotunjită sau o cadă de colț se alege un paravan făcut exact pentru forma respectivă,
• garnitura de pe muchia de jos a sticlei trebuie să ajungă până la marginea căzii, altfel apa sare afară la fiecare duș.

Paravanul de cadă se montează de obicei mai simplu decât o cabină întreagă, pentru că e vorba de o singură sticlă și un singur profil de perete. Cerințele pentru prindere sunt însă aceleași, pentru că sticla rabatabilă acționează asupra balamalelor și a peretelui ca o pârghie.

Paravanul cu ramă are sticla prinsă într-un cadru din aluminiu sau inox. Rama se poate regla într-o anumită măsură, așa că se descurcă și cu un perete ușor strâmb. Se potrivește în băile obișnuite și se montează mai ușor. Dezavantajul este că în profile se adună murdărie și calcar.

Paravanul fără ramă înseamnă doar sticlă și un minim de feronerie. Arată aerisit și face ca o baie mică să pară mai mare. Se curăță ușor, dar cere pereți drepți, măsurătoare exactă și un suport solid, pentru că sticla mai groasă este destul de grea.

Paravanul pe comandă are sens la mansardă, sub tavan înclinat, în nișe neregulate sau acolo unde dimensiunile standard nu se potrivesc. Se produce după măsurătoare, așa că trebuie așteptat mai mult.

Se folosește sticlă securizată, de obicei cu grosimea între 6 și 10 mm. Dacă se sparge, se face bucăți mici și tocite, nu cioburi tăioase. După aspect, poți alege:

• sticlă transparentă, care lasă lumina să treacă și se potrivește în băile mici,
• sticlă mată sau satinată, dacă ții la intimitate,
• sticlă sablată sau decorată, ca element de design,
• sticlă cu tratament hidrofob, pe care apa se scurge mai ușor și calcarul se prinde mai greu.

Dușul fără cădiță, cu sticla prinsă într-un profil U în pardoseală, adică dușul walk-in, este o lucrare separată, cu alte cerințe pentru pardoseală și prindere. Acest articol se ocupă de paravanele pe cădiță și pe cadă.

Cel mai simplu este un singur panou fix, fără părți mobile. Ușile batante au nevoie de balamale montate precis, altfel cu timpul se deschid singure sau închid strâmb. Ușile culisante au un mecanism mai complicat, iar reglarea lor durează mai mult.

Lucrarea devine mai lungă și mai scumpă mai ales din cauza:

• demontării vechiului paravan și curățării siliconului vechi,
• pereților strâmbi, a colțului care nu are unghi drept sau a cădiței ori căzii care nu sunt orizontale,
• faianței de format mare sau foarte dure, în care se găurește greu,
• suportului slab, de exemplu rigips fără întăritură în dreptul prinderilor,
• bateriei sau scurgerii puse într-un loc nepotrivit, care trebuie mutate mai întâi,
• sticlelor grele, la care e nevoie de doi oameni la montaj,
• mai multor panouri într-o singură cabină, fiecare trebuind aliniat și etanșat separat.

Dacă trebuie modificate țevile de apă sau scurgerea, asta este treaba instalatorului, înainte de faianță. Paravanul se montează la final, când toate celelalte lucrări sunt gata.

Etanșare proastă. Siliconul ieftin, fără aditiv fungicid, se înnegrește repede, iar pus pe o suprafață umedă sau grasă se dezlipește. Apa ajunge atunci sub gresie, în perete sau sub cadă. Siliconul se aplică doar pe un suport curat și uscat și se lasă să se întărească bine.

Hidroizolație găurită. Sub faianța din zona de duș există de obicei o hidroizolație aplicată cu pensula sau cu gletiera. Fiecare gaură o străpunge, de aceea găurile se umplu cu silicon înainte de a pune diblurile. În practică se întâmplă des ca infiltrațiile să vină tocmai din găurile neetanșate, nu din paravanul propriu-zis.

Prindere doar în faianță. Prinderea trebuie să ajungă în zidăria portantă sau într-un suport întărit. Altfel paravanul se slăbește cu timpul și ușa începe să se blocheze.

Măsurătoare înainte de faianță. Adezivul și faianța schimbă dimensiunea golului cu câțiva milimetri. La o sticlă făcută pe comandă, asta ajunge ca ea să nu se mai potrivească.

Garnituri montate invers. Garnitura de jos, cu buză, trebuie să fie orientată spre interiorul dușului sau al căzii. Întoarsă invers, duce apa în afară.

Cădiță sau cadă care se clatină. Dacă suportul de sub sticlă se mișcă, niciun silicon nu rezistă mult. Cădița sau cada trebuie calată și fixată ferm înainte de montajul paravanului.

O cabină de duș cu ramă sau un paravan de cadă simplu din kit poate fi montat de un meșter amator îndemânatic, dacă are un ajutor și sculele potrivite. Paravanele fără ramă din sticlă groasă și sticla pe comandă e mai bine să le lași pe mâna unui specialist. Urmează întotdeauna instrucțiunile de montaj ale producătorului.

1. Verifică dacă în cutie sunt toate piesele și dacă sticla nu are defecte, mai ales pe muchii.
2. Îndepărtează siliconul vechi și degresează suprafața.
3. Verifică cu nivela dacă cădița sau marginea căzii este orizontală și nu se mișcă.
4. Așază profilul de perete, adu-l la verticală cu nivela și marchează găurile.
5. Lipește bandă adezivă pe locul găurii și dă gaură cu burghiu pentru ceramică, fără percuție.
6. Umple găurile cu silicon, introdu diblurile și înșurubează profilele.
7. Împreună cu ajutorul tău, introdu sticla în profile și nu o sprijini niciodată cu muchia pe gresie sau pe cadă.
8. Reglează ușa sau sticla rabatabilă astfel încât să se miște ușor și să închidă la fix.
9. Montează garniturile și etanșează din exterior cu silicon îmbinarea cu peretele și cu cădița sau cada.
10. Lasă siliconul să se întărească după indicațiile producătorului și abia apoi încearcă dușul.

La recepție, uită-te atent la paravanul montat și încearcă-l. Verifică dacă:

• sticla nu are zgârieturi sau muchii ciobite,
• paravanul stă vertical și nu se mișcă atunci când îl împingi ușor,
• ușa sau sticla rabatabilă se mișcă lin, nu se deschide singură și închide bine,
• rosturile de silicon sunt continue, netede și fără goluri,
• garniturile sunt montate pe partea corectă și pe toată lungimea,
• după întărirea siliconului, la un duș de probă apa nu iese în afară,
• ai primit instrucțiunile de întreținere și condițiile de garanție.

Un obicei simplu prelungește durata de viață: după duș, șterge sticla cu o racletă din cauciuc și aerisește baia. Pentru curățare folosește produse blânde, fără particule abrazive și fără acizi puternici, care strică tratamentul hidrofob și feroneria. Din când în când, verifică garniturile și strânge șuruburile slăbite.