Montaj pardoseală vinilică (click)

În magazine, sub numele de vinil click, găsești în principal două tipuri de lamele. Lamelele mai subțiri și flexibile, din vinil integral, sunt plăcute la călcat, dar arată orice denivelare a suportului. Lamelele rigide cu miez mineral, des numite SPC sau rigid, sunt mai solide și acoperă mai bine micile denivelări. Pe o șapă mai veche dintr-un bloc, varianta rigidă se descurcă de obicei mai bine.

Vinilul ca material suportă apa, dar o pardoseală flotantă are rosturi la pereți. Dacă apa ajunge pe sub margini, rămâne sub pardoseală. În bucătărie sau pe hol, vinilul click e o alegere bună. În baie, doar dacă producătorul permite explicit acest lucru și nu direct lângă un duș fără cădiță.

Majoritatea pardoselilor vinilice click se pot pune peste încălzirea în pardoseală. Producătorul limitează însă de obicei temperatura suprafeței, des în jur de 27 °C, și cere un strat suport cu rezistență termică mică. Verifică aceste condiții înainte să cumperi pardoseala.

De ce se insistă atât pe suport? Îmbinarea click ține doar dacă lamela stă pe toată suprafața. Peste o cocoașă sau o groapă, îmbinarea se îndoaie, iar în timp se rupe sau se deschide.

• Pardoseli vechi: mocheta, linoleumul moale și resturile de adeziv trebuie îndepărtate. Gresia solidă și dreaptă poate rămâne de obicei, iar rosturile late se umplu cu șapă de egalizare.
• Planeitate: producătorii acceptă de regulă o abatere de aproximativ 2 mm pe metru. Punctele ieșite în relief se șlefuiesc, iar denivelările mai mari se corectează cu șapă autonivelantă.
• Umiditate: o șapă nouă trebuie să fie suficient de uscată. Dacă ai dubii, umiditatea se măsoară, o estimare din ochi nu ajunge.
• Rezistență și curățenie: suportul nu are voie să se macine sau să se încovoaie, iar înainte de montaj trebuie aspirat.

Stratul suport (folia de sub pardoseală) atenuează zgomotul pașilor și compensează micile imperfecțiuni. Multe lamele rigide îl au însă deja lipit dedesubt. Un strat suplimentar sub ele se pune doar dacă producătorul permite, altfel pardoseala va „arcui” sub picioare și îmbinările vor fi suprasolicitate. Pe un suport din beton, mai ales la parter, se pune o barieră de vapori: fie o folie separată, fie un strat suport care o conține deja. Într-un bloc, gândește-te și la vecinii de dedesubt: un strat bun contra zgomotului de impact e o alegere atentă, iar lucrările zgomotoase se planifică după regulile stabilite de asociația de proprietari.

Vinilul click e una dintre lucrările pe care le poate face și un amator îndemânatic. Ai nevoie de un cuțit ascuțit, un echer, un metru, pene de dilatație, un ciocan de cauciuc cu bloc de batere și un fierăstrău pentru tăierea tocurilor.

1. Se lasă pachetele în cameră de obicei 24 până la 48 de ore, după indicațiile producătorului, ca să se adapteze la temperatură.
2. Se verifică suportul cu o dreptar, se corectează denivelările și se aspiră praful.
3. Se întinde bariera de vapori și stratul suport conform instrucțiunilor, fâșiile se pun cap la cap și se lipesc cu bandă.
4. Se stabilește direcția lamelelor, de obicei în direcția luminii de la fereastră, și se măsoară camera astfel încât ultimul rând să nu iasă prea îngust.
5. Se taie tocurile de lemn ale ușilor la înălțimea pardoselii cu strat suport, ca lamela să poată intra sub ele.
6. Se pune primul rând la perete, păstrând cu ajutorul penelor un rost de dilatație de obicei între 5 și 10 mm.
7. Fiecare lamelă următoare se introduce înclinat în rândul anterior și se coboară până când îmbinarea face clic.
8. Se decalează îmbinările de capăt între rânduri, după producător de obicei cu cel puțin 30 cm.
9. Lamelele se taie crestând cu cuțitul pe fața superioară și rupându-le, iar la obstacole se face întâi un șablon.
10. În jurul țevilor de la calorifere se dă o gaură puțin mai mare decât țeava, ca să rămână rost.
11. La final se scot penele și se montează plintele pe perete, nu în pardoseală.
12. Se montează profilele de trecere și de terminație la uși și la îmbinarea cu alte pardoseli.

O cameră dreptunghiulară, cu suport drept și o singură ușă, este cazul simplu. Munca și timpul cresc în schimb atunci când apar:

• un suport denivelat sau umed, care trebuie șlefuit, egalizat cu șapă și lăsat la uscat,
• îndepărtarea pardoselilor vechi și a adezivului,
• multe colțuri, nișe, țevi și uși cu tocuri de tăiat,
• scările, care se îmbracă separat și lent,
• suprafețele mari și holurile lungi, unde producătorul cere de obicei întreruperea cu un profil de dilatație, des și în dreptul fiecărei uși,
• golirea camerei și mutarea mobilei.

În practică se întâmplă des ca pardoseala să fie prinsă strâns la perete, sub toc sau lângă o țeavă și să nu mai aibă loc să se dilate. Vara se umflă, iar îmbinările se ridică. Aceeași problemă apare dacă mobila de bucătărie stă pe pardoseala flotantă sau dacă plinta e înșurubată în lamele. Corpurile de bucătărie se așază pe suport, iar pardoseala se duce doar până la ele.

Alte greșeli întâlnite des:

• îmbinări neapăsate până la capăt, care în timp se deschid și lasă fante,
• montajul pe un suport neegalizat, când lamelele arcuiesc și țăcănesc la călcat,
• strat suport dublu sub lamelele care îl au deja integrat,
• lipsa barierei de vapori pe beton,
• îmbinări de capăt prea apropiate în rândurile vecine, ceea ce slăbește suprafața,
• profile de trecere omise, așa că marginile lamelelor se cojesc și murdăria intră în rosturi.

La recepția lucrării, mergi încet și atent pe toată pardoseala, inclusiv prin colțuri și la uși.

• îmbinările sunt închise pe toată lungimea și nu se vede nicăieri vreo fantă,
• lamelele nu arcuiesc, nu țăcănesc și nu scârțâie la călcat,
• îmbinările de capăt sunt suficient de decalate între rânduri,
• penele de dilatație sunt scoase, iar rosturile de la pereți sunt acoperite de plinte,
• plintele sunt fixate pe perete, nu pe pardoseală,
• în jurul țevilor rosturile sunt acoperite cu rozete,
• sub tocuri pardoseala intră liber și nu e blocată,
• la uși și la treceri profilele sunt bine fixate și nu se mișcă,
• suprafața nu are zgârieturi, urme sau resturi de adeziv,
• ai primit tipul și decorul pardoselii, eventual și lamelele rămase pentru reparații ulterioare.