Înghețarea țevilor

Lucrarea propriu-zisă nu durează mult, dar pregătirea contează. Dopul de gheață ține doar dacă apa din țeavă stă pe loc și nu este fierbinte. În practică, pașii arată cam așa:

1. Instalatorul verifică materialul, diametrul și starea țevii și alege o porțiune dreaptă și nedeteriorată pentru înghețare.
2. La încălzire se opresc centrala și pompa de circulație sau se închide robinetul de pe ramura respectivă. Apa trebuie să se răcească, pentru că apa caldă îngheață mult mai încet.
3. Pe țeavă se prind capetele de răcire. La instalațiile mici de obicei unul singur, la cele mai mari uneori două, unul lângă altul.
4. Aparatul răcește până când în interior se formează un dop complet. La diametrele obișnuite din locuințe, asta durează de regulă de la câteva minute până la câteva zeci de minute, în funcție de material.
5. Instalatorul verifică atent dacă dopul ține: slăbește îmbinarea din spatele lui și urmărește dacă apa se oprește.
6. Urmează reparația propriu-zisă. Aparatul funcționează tot timpul lucrării și menține dopul.
7. La final, răcirea se oprește, dopul se lasă să se topească încet, iar instalația se repornește, se completează cu apă și se aerisește.

Metoda aduce cel mai mult acolo unde golirea ar însemna multă muncă și riscuri inutile. Situații tipice:

• schimbarea sau demontarea unui calorifer fără robineți de închidere,
• înlocuirea unui robinet vechi care nu mai etanșează,
• racordarea unei ramuri noi, de exemplu la renovarea băii sau a bucătăriei,
• repararea unei porțiuni de țeavă care pierde apă,
• o intervenție într-un singur apartament dintr-un bloc cu încălzire comună.

De ce se evită golirea? La instalațiile mai vechi, după golire și reumplere se desprind depuneri care apoi înfundă robineții și caloriferele. Instalația prinde mai ușor aer, aerisirea durează mai mult, iar iarna camerele se răcesc între timp. La instalațiile mari mai e vorba și de o cantitate mare de apă și de eventualii aditivi din ea.

Înghețarea nu merge însă peste tot. Dacă în instalație există antigel, dopul se formează greu sau deloc. O altă problemă este curgerea continuă, de exemplu pe un branșament de apă sub presiune maximă, fără posibilitatea de a reduce debitul, sau o țeavă foarte corodată, care s-ar putea să nu suporte schimbarea de temperatură. În astfel de cazuri instalatorul propune altă soluție, de pildă golirea parțială a unei singure ramuri.

Într-un bloc racordat la termoficare sau cu centrală comună, coloana este o instalație comună. Înainte să se intervină pe ea, chiar și doar prin înghețare, stabilește o dată cu administratorul sau cu asociația de proprietari. De multe ori trebuie oprită pentru scurt timp pompa din punctul termic sau din centrala blocului, iar asta nu se poate face fără ei. Dacă ai centrală de apartament, lucrarea privește doar instalația ta.

În mod obișnuit se folosesc trei tipuri de echipamente. Alegerea depinde de diametru, de material și de cât timp trebuie să țină dopul.

• aparatul electric de răcire funcționează asemănător unui frigider. Capetele sunt legate la un compresor și mențin dopul mai mult timp. Este potrivit pentru instalațiile din apartamente și case,
• dioxidul de carbon din butelie se folosește pentru intervenții scurte, pe diametre mici. Este simplu, dar menține dopul doar cât timp mai e gaz în butelie,
• azotul lichid se folosește la diametre mari și la instalații pretențioase, de exemplu în camere tehnice sau clădiri comerciale.

Țevile de oțel și de cupru se îngheață fără probleme. Țevile din plastic și cele multistrat conduc mai slab căldura, așa că înghețarea durează mai mult și trebuie urmărită mai atent. Unii producători de țevi au propriile restricții în această privință, așa că merită să afli din ce material este instalația ta.

Volumul și dificultatea lucrării, deci și costul final, depind mai ales de aceste lucruri:

• diametrul și materialul: o țeavă subțire de cupru îngheață repede, oțelul cu perete gros sau un diametru mai mare cer un aparat mai puternic și mai mult timp,
• accesul la țeavă: o țeavă aparentă este ideală, una îngropată în perete, ascunsă după faianță sau lipită de zid trebuie mai întâi descoperită,
• posibilitatea de a opri curgerea: dacă pompa se poate opri și instalația se poate răci, totul merge ușor, la curgere continuă lucrarea durează mai mult sau nu se poate face,
• starea instalației: țevile ruginite sau reparate deja cer o abordare mai prudentă,
• lucrările care urmează: înghețarea se face aproape mereu împreună cu schimbarea unui calorifer, a unui robinet sau a unei bucăți de țeavă, iar durata acestor lucrări stabilește cât trebuie să țină dopul.

Cele mai multe probleme nu apar la înghețarea în sine, ci din cauza unei pregătiri slabe. În practică se repetă aceste situații:

• înghețarea cu încălzirea fierbinte sau cu pompa pornită, dopul nu se formează sau cedează în timpul lucrului,
• un loc nepotrivit, de exemplu un cot, o îmbinare sau o porțiune deteriorată, unde țeava e cea mai slabă,
• înghețarea în două puncte unul după altul, cu o porțiune închisă între ele, gheața se dilată și presiunea din bucata închisă poate crește atât de mult încât să deterioreze țeava,
• lipirea sau sudura prea aproape de dop, căldura îl topește, de aceea se păstrează distanța sau se aleg îmbinări prin presare,
• grăbirea dezghețării cu flacără deschisă, care poate deforma țeava sau poate provoca o scurgere mai târziu.

La dezghețare regula e simplă: dopul se lasă să se topească încet și abia apoi se dă drumul la presiunea completă și la pompă. Dacă instalația este legată la o centrală pe gaz și simți miros de gaz, ieși din locuință și sună la urgențele distribuitorului de gaz sau la 112.

După plecarea instalatorului, asigură-te că instalația merge la fel de bine ca înainte. La predare, verifică aceste puncte:

• îmbinarea nouă sau înlocuită este uscată și nu picură nici după câteva ore de funcționare,
• locul unde a fost dopul nu are deformări sau fisuri vizibile,
• presiunea de pe manometrul centralei sau al instalației este în intervalul indicat de producătorul centralei,
• caloriferele sunt aerisite și se încălzesc uniform pe toată suprafața,
• pompa de circulație funcționează și în instalație nu se aud bolborosituri sau șuierături,
• instalatorul ți-a spus exact ce a schimbat și ce să faci dacă apare umezeală mai târziu.