Montaj distribuitor încălzire în pardoseală

Distribuitorul are două bare orizontale, una deasupra celeilalte. Într-una intră apa caldă de la sursă (turul), în cealaltă se întoarce apa răcită din pardoseală (returul). Fiecare circuit are un capăt legat la tur și celălalt la retur.

• debitmetrele arată câtă apă trece prin fiecare circuit și se pot folosi pentru reglaj,
• robinetele pentru capete termoelectrice permit montarea ulterioară a termostatelor de cameră, ca să controlezi fiecare încăpere separat,
• robinetele de aerisire și golire servesc la umplere, spălare și eliminarea aerului,
• robinetele cu bilă separă distribuitorul de restul instalației când trebuie reparat ceva.

De ce apar uneori și o pompă și o vană de amestec? Încălzirea în pardoseală lucrează cu apă mult mai rece decât caloriferele. Dacă sursa de căldură livrează apă fierbinte, de exemplu o centrală mai veche care alimentează și calorifere, înaintea distribuitorului se montează un grup de amestec. La o pompă de căldură sau la o centrală în condensare reglată pe temperatură joasă, de multe ori nu este nevoie de el. Decizia o ia instalatorul, pe baza proiectului.

Primul pas este alegerea unui distribuitor cu numărul potrivit de ieșiri. Contează câte circuite sunt, cât de lungi sunt și ce putere are sursa de căldură. Merită să lași o ieșire liberă în plus dacă te gândești că pe viitor vei încălzi încă o cameră.

1. Se pregătește cutia de montaj, îngropată în perete sau aparentă, ori o nișă tehnică.
2. Se fixează distribuitorul pe console, la nivel și mai sus decât circuitele din pardoseală, ca aerul să poată fi eliminat ușor.
3. Se racordează turul și returul de la sursa de căldură, împreună cu robinetele cu bilă și, dacă e cazul, grupul de amestec.
4. Se leagă fiecare circuit prin racorduri cu compresiune potrivite tipului de țeavă folosit.
5. Se etichetează fiecare ieșire cu numele camerei și lungimea circuitului.
6. Se umplu și se spală circuitele pe rând, unul câte unul, până când apa iese fără aer.
7. Se face proba de presiune și se trece într-un proces-verbal.
8. Se reglează debitele, iar la prima pornire se verifică temperaturile.

Unde e bine să stea distribuitorul? Cât mai aproape de centrul suprafeței încălzite, ca circuitele să aibă lungimi apropiate și țevile de alimentare să nu treacă prin alte camere. În același timp trebuie să rămână accesibil: cutia nu ar trebui să ajungă în spatele mobilei de bucătărie sau al unui dulap încastrat.

Proba de presiune și turnarea șapei

Proba de presiune se face întotdeauna înainte de turnarea șapei, cât timp țevile se mai văd. Presiunea de probă și durata ei le stabilește producătorul sistemului, iar procedura are la bază standardul SR EN 1264. În timpul turnării, țevile rămân sub presiune, astfel încât orice deteriorare să se vadă imediat. Șapa fixează țevile și face ca, în pardoseală, căldura să se răspândească uniform. Prima încălzire se face doar după ce șapa s-a uscat: la cea pe bază de ciment de obicei după câteva săptămâni, la șapa anhidrit mai devreme. Apoi temperatura se crește treptat, după instrucțiunile producătorului.

Montajul în sine nu este suficient. Apa caută mereu drumul cel mai ușor, așa că un circuit scurt din baie ar „fura” căldura circuitului lung din sufragerie dacă nu se face reglajul. De aceea se face echilibrarea hidraulică: instalatorul setează pe debitmetre, pentru fiecare circuit, exact cantitatea de apă de care are nevoie, în funcție de lungime și de pierderile de căldură ale camerei. Valorile ar trebui să fie în proiect. Dacă proiectul lipsește, se pornește de la un calcul sau de la tabelele producătorului.

O instalație bine echilibrată încălzește uniform, e mai silențioasă și pompa nu muncește degeaba. În plus, este pregătită pentru termostatele de cameră: capetele termoelectrice de pe robinete deschid și închid singure circuitele, după temperatura din încăpere. Legăturile electrice ale capetelor termoelectrice și ale unității de comandă le face doar un electrician autorizat ANRE.

Cel mai simplu este la o casă nouă, unde țevile de alimentare sunt pregătite, cutia e montată la înălțimea potrivită și circuitele nu sunt încă acoperite cu șapă. Mai multă muncă înseamnă:

• un număr mare de circuite sau circuite foarte lungi,
• nevoia unui grup de amestec cu pompă,
• înlocuirea unui distribuitor vechi, când dimensiunile nu se potrivesc și trebuie modificate racordurile sau alimentarea,
• circuite vechi neetichetate, la care trebuie aflat mai întâi unde duce fiecare,
• spațiu înghesuit sau o cutie pentru care trebuie spart peretele ulterior,
• circuite vechi colmatate, care trebuie spălate temeinic.

• distribuitorul e ascuns atât de bine încât nu se mai poate ajunge la el pentru service,
• circuitele nu sunt etichetate și după câțiva ani nimeni nu mai știe care circuit merge în ce cameră,
• toate debitmetrele rămân deschise la maximum, adică echilibrarea nu s-a făcut deloc,
• circuitele se umplu toate deodată și rămâne aer în ele,
• șapa se toarnă fără probă de presiune sau fără ca țevile să fie sub presiune,
• încălzirea în pardoseală e legată direct la apa fierbinte din centrală, fără amestec.

Se întâmplă destul de des ca proprietarul să caute defectul la centrală, când de fapt ar fi fost suficient să se regleze corect debitele și să se aerisească circuitele.

Distribuitoarele vechi nu au adesea debitmetre și nici nu permit montarea capetelor termoelectrice. Renovarea e un moment bun pentru unul nou, mai ales când se schimbă sursa de căldură sau împărțirea camerelor. Dacă circuitele din pardoseală sunt etanșe și nu sunt colmatate, noul distribuitor se poate racorda de obicei fără să spargi pardoseala. Dacă treci la o pompă de căldură, merită să verifici dacă există în acel moment un program de sprijin de tip Casa Verde.

Dacă se schimbă și centrala pe gaz, deconectarea și racordarea ei le poate face doar un instalator autorizat ANRE pentru gaze naturale. Dacă simți miros de gaz, nu aprinde lumina, ieși din locuință și sună la urgența distribuitorului de gaz sau la 112.

Într-un bloc de apartamente lucrurile stau altfel. Dacă apartamentul e legat la încălzirea centrală a clădirii, discută din timp cu administratorul sau cu asociația de proprietari înainte de orice intervenție. O încălzire în pardoseală legată direct la coloana comună poate dezechilibra încălzirea și la vecini.

• distribuitorul e prins solid, stă la nivel și se ajunge ușor la el,
• fiecare ieșire are o etichetă lizibilă cu numele camerei,
• îmbinările sunt uscate și nu picură nicăieri,
• ai procesul-verbal al probei de presiune,
• debitmetrele sunt reglate după proiect, iar valorile sunt notate,
• circuitele sunt aerisite și, când pornește încălzirea, toate se încălzesc,
• robinetele cu bilă se închid și se deschid ușor,
• dacă s-a turnat șapă, ai fișa cu programul de încălzire treptată,
• instalatorul ți-a arătat cum aerisești un circuit și cum închizi distribuitorul.