Montaj centrală termică în condensare pe gaz

Prin montaj se înțelege lucrarea instalatorului de încălzire la fixarea și racordarea hidraulică a unei centrale în condensare, de cele mai multe ori murală, pentru apartament sau casă. De regulă, aceasta cuprinde:

• fixarea pe perete a suportului sau a ramei de racordare și agățarea centralei la nivel,
• racordarea turului și returului de încălzire, a alimentării cu apă rece și a ieșirii de apă caldă menajeră la centrala mixtă,
• montarea robinetelor de închidere, a filtrului pe retur și, după caz, a filtrului anti-magnetită,
• racordarea supapei de siguranță la scurgere,
• evacuarea condensului printr-un sifon în canalizare,
• montarea tubulaturii de evacuare a gazelor arse de la centrală până la coș sau trecerea prin perete ori acoperiș, conform proiectului,
• umplerea, aerisirea și proba de presiune a circuitului de încălzire,
• asistența la prima punere în funcțiune și la reglajele de bază.

Ce nu include de obicei montajul: centrala în sine, tubulatura de evacuare ca material, tubarea coșului, boilerul de apă caldă, automatizarea, demontarea centralei vechi și lucrările de construcții. Racordarea centralei la gaz o face un instalator autorizat ANRE și este o lucrare separată, descrisă pe pagina racordarea centralei pe gaz, montaj și conectare. Alimentarea electrică a centralei, la priză sau prin circuit fix, și conectarea termostatului se fac conform instrucțiunilor producătorului.

Prima punere în funcțiune (PIF) o face o firmă de service autorizată ISCIR și agreată de producătorul centralei. Aceasta reglează arderea în funcție de tipul de gaz, verifică parametrii, completează certificatul de garanție și întocmește actele pentru autorizația de funcționare. Fără PIF făcută de un service agreat, producătorul de regulă nu acordă garanția comercială. Înainte de comandă verificați dacă PIF este inclusă în ofertă sau se plătește separat, la fel ca autorizația de funcționare.

Cel mai des este vorba de înlocuirea unei centrale uzate. Centrala veche nu mai funcționează, piesele de schimb nu se mai găsesc sau proprietarul decide să o schimbe odată cu renovarea locuinței. La o construcție nouă, centrala în condensare se montează după tencuieli și șapă, când traseele de încălzire și apă sunt gata și evacuarea gazelor arse este pregătită.

La înlocuire merită gândit mai larg decât doar la centrală. O centrală în condensare condensează din plin doar când apa care se întoarce pe retur este suficient de rece. La caloriferele vechi reglate pe temperatură mare condensează mai puțin, iar economia este mai mică decât promite prospectul. Ajută o temperatură mai scăzută a agentului termic, reglajul după curba climatică cu sondă exterioară și o instalație echilibrată. Dacă se ia în calcul anveloparea casei, puterea centralei noi se alege ținând cont de aceasta.

Înainte de venirea instalatorului ar trebui rezolvate:

• Alegerea centralei și a puterii. Puterea se alege după pierderile de căldură și consumul de apă caldă. Centrala veche este adesea supradimensionată.
• Modul de evacuare a gazelor arse. Dacă se folosește coșul existent cu tubaj nou, tubulatură coaxială prin acoperiș sau altă soluție. La coșul existent este nevoie de evaluarea unui specialist autorizat.
• Evacuarea condensului. O scurgere la îndemâna centralei, ideal cu sifon. Dacă nu există, se montează o pompă de condens.
• Alimentarea electrică. Priză sau circuit fix conform instrucțiunilor, cu posibilitate de deconectare la îndemână. Mulți instalatori recomandă și un stabilizator de tensiune.
• Accesul și amplasarea. Producătorul prevede distanțe minime ale centralei față de pereți și tavan pentru service.

Demontarea centralei vechi și pregătirea

Dacă centrala se înlocuiește, mai întâi se închide gazul, se golește instalația sau o parte din ea, iar centrala veche se deconectează și se dă jos. Este o lucrare separată, descrisă pe pagina demontarea centralei termice pe gaz sau electrice. Cu această ocazie merită văzut în ce stare este apa din instalație. Apa neagră, plină de nămol, este semnalul că instalația trebuie spălată înainte de montarea centralei noi.

Spălarea instalației

Centralele în condensare au un schimbător fin, cu canale înguste. Nămolul, magnetita și depunerile adunate în ani de funcționare îl pot colmata chiar din primul sezon. De aceea producătorii cer la înlocuire spălarea instalației vechi și montarea unui filtru pe retur. În practică se întâmplă ca spălarea să fie sărită ca montajul să iasă mai ieftin, iar după un an apare o reclamație pe care producătorul nu o acceptă.

Fixarea centralei

Pe perete se fixează, după șablon, suportul de montaj sau rama de racordare. Peretele trebuie să suporte greutatea centralei. La pereții din gips-carton se folosește o structură portantă. Centrala se agață la nivel, cu distanțele cerute în instrucțiuni. La renovarea unui apartament se discută des dacă centrala rămâne pe locul inițial sau se mută. Mutarea înseamnă trasee noi de apă, încălzire și gaz și o nouă soluție de evacuare.

Racordarea hidraulică

Centrala se racordează la turul și returul de încălzire, iar la centrala mixtă și la apa rece și caldă. Pe racorduri se montează robinete de închidere, ca centrala să poată fi izolată la service fără golirea întregii instalații. Pe retur se pune un filtru sau un separator de nămol cu magnet. Supapa de siguranță se racordează la scurgere, ca la suprapresiune apa să nu curgă pe pardoseală. Dacă instalația are boiler separat pentru apa caldă, acesta se racordează printr-o vană cu trei căi, conform schemei producătorului.

Evacuarea condensului

Din centrală curge condens, la funcționarea obișnuită a unei case chiar câțiva litri pe zi. Este ușor acid. Se evacuează printr-un furtun sau o țeavă cu pantă către canalizare, prin sifon sau cu scurgere liberă, ca mirosul să nu ajungă în centrală. Traseul trebuie protejat de îngheț. Dacă centrala stă într-un garaj neîncălzit sau într-o cameră tehnică rece și condensul îngheață, centrala se oprește și afișează eroare. La centralele mai mari sau la cererea operatorului de canalizare se adaugă un neutralizator de condens.

Evacuarea gazelor arse

Centrala în condensare este aproape întotdeauna cu cameră etanșă și tiraj forțat. Aerul este aspirat și gazele arse sunt împinse de ventilator. Cel mai des se folosește tubulatura coaxială, de obicei 60/100 mm, unde prin tubul interior circulă gazele arse, iar prin cel exterior intră aerul. Gazele arse condensează și în tubulatură, de aceea porțiunile orizontale trebuie să aibă pantă înapoi spre centrală, ca, condensul să se scurgă în centrală și nu în afară. Materialul trebuie să fie destinat centralelor în condensare, de regulă polipropilenă sau inox. Îmbinările au garnituri, iar tubulatura se prinde astfel încât să nu se desfacă.

Dacă gazele arse se duc într-un coș existent, aproape întotdeauna se introduce un tubaj nou. Tubulatura din aluminiu rămasă de la vechile centrale cu tiraj forțat nu este potrivită pentru centrala în condensare, condensul acid o corodează, la fel ca zidăria coșului. Un tubaj din inox poate rămâne doar dacă este certificat pentru funcționare în condensare. De aceea coșul se tubează de multe ori cu tubaj din polipropilenă.

Umplerea, proba și punerea în funcțiune

Instalația se umple, se aerisește și se face proba de presiune. Se verifică toate îmbinările, supapa de siguranță și evacuarea condensului, iar în sifon se toarnă apă. Abia după ce racordarea la gaz este finalizată și recepționată, iar evacuarea gazelor arse este verificată, centrala este pornită de tehnicianul de service autorizat. Acesta reglează arderea, puterea maximă pe încălzire, curba climatică și îi arată proprietarului cum se folosește centrala. Reglajul fin al automatizării se face uneori ca lucrare separată, vedeți reglarea și setarea centralei termice.

Centrala mixtă

Centrala încălzește agentul termic și prepară instantaneu apa caldă menajeră. Este compactă și cea mai răspândită în apartamente. La mai multe băi sau când dușul și bateria din bucătărie merg în același timp, debitul de apă caldă poate să nu ajungă.

Centrala doar pentru încălzire, cu boiler

Centrala asigură doar încălzirea, iar apa caldă se prepară într-un boiler separat. Se potrivește în casele cu consum mai mare de apă caldă. Ocupă mai mult loc, iar montajul este mai complex cu racordarea boilerului.

Tipuri de evacuare

• Tubulatură coaxială prin acoperiș. Frecventă la case, când centrala este montată la mansardă sau sub acoperiș.
• Tubulatură coaxială prin perete. Simplă tehnic, dar pe fațadă trebuie respectate distanțele față de ferestre, uși, grile de ventilație și clădirile vecine, iar la bloc este nevoie de regulă și de acordul asociației de proprietari și al vecinilor afectați.
• În coș, cu tubaj. Aerul se aspiră prin spațiul dintre tubaj și coș sau printr-un tub separat. Este soluția cea mai obișnuită la înlocuirea centralei într-o casă veche.
• Coș colector la bloc. Dacă centralele sunt racordate la un coș comun, orice modificare se face pe baza unui proiect pentru întreaga clădire. Individual nu se schimbă nimic acolo.

Orientativ, centralele murale în condensare de puteri obișnuite pentru apartament sau casă, în jur de 24 kW, costă pe piață aproximativ între 3.000 și 6.000 lei, în funcție de marcă și model. Un kit de evacuare coaxial standard costă de regulă câteva sute de lei, iar tubarea coșului sau un traseu lung adaugă costuri în funcție de lungime și soluție.

• Centrală nouă pe tubulatura veche din aluminiu. În practică se întâmplă ca centrala să fie racordată la coșul vechi fără evaluare. Condensul distruge treptat tubulatura, iar gazele arse sau condensul pătrund în zidărie.
• Fără spălare și fără filtru. Nămolul din instalația veche colmatează schimbătorul și centrala nu mai funcționează bine, de multe ori chiar din prima iarnă.
• Condens fără sifon sau expus la îngheț. Miros de canalizare în baie sau furtun înghețat și centrala în avarie.
• Tubulatură fără pantă spre centrală. Condensul picură din terminal pe fațadă, iar iarna se formează țurțuri sub el.
• Centrală supradimensionată. Pornește și se oprește des, se uzează și condensează mai slab.
• Temperatură mare a agentului termic. Dacă centrala este lăsată permanent pe 75-80 °C, condensează puțin, iar economia față de centrala veche este mică.
• Supapa de siguranță fără scurgere. La prima suprapresiune apa ajunge pe pardoseală sau în dulap.
• Centrală închisă în dulap fără distanțe. Tehnicianul de service nu are acces, iar producătorul poate contesta garanția.

Montajul centralei termice îl face o firmă autorizată ISCIR pentru montajul centralelor. Racordarea la gaz o poate face doar un operator economic autorizat ANRE pentru execuția instalațiilor de gaze naturale. După racordare, instalația de utilizare gaze trebuie verificată și recepționată conform regulilor operatorului de distribuție, iar proiectul instalației de gaze poate necesita actualizare dacă se schimbă aparatul sau amplasarea. Mai multe detalii găsiți pe pagina verificarea și revizia instalației de gaze. Coșul sau tubulatura de evacuare se verifică înainte de racordarea aparatului, iar la un coș de zidărie existent merită o evaluare făcută de un specialist autorizat.

Punerea în funcțiune o face un service autorizat ISCIR, care emite procesul-verbal de PIF, iar centrala primește autorizația de funcționare, care se reînnoiește apoi prin verificări tehnice periodice. La schimbarea modului de evacuare pe fațada unui bloc este nevoie de acordul asociației de proprietari și al vecinilor afectați. Pentru modificări mai mari, verificați la primărie dacă este nevoie de autorizație.

La final cereți firmei procesul-verbal de recepție a instalației de gaze, actele privind verificarea evacuării, procesul-verbal de punere în funcțiune, autorizația de funcționare și certificatul de garanție. Aceste documente vă vor fi necesare la reclamații, la verificările periodice și la vânzarea locuinței.

• centrala este dreaptă, bine fixată și are în jur spațiu pentru service conform instrucțiunilor,
• pe racorduri există robinete de închidere, iar pe retur filtru sau separator de nămol,
• supapa de siguranță este racordată la scurgere,
• furtunul de condens are pantă, trece prin sifon, nu este îndoit și nu este expus la îngheț,
• porțiunea orizontală a tubulaturii are pantă spre centrală, iar terminalul este bine fixat,
• trecerea prin perete sau acoperiș este etanșată și nu se infiltrează apă,
• presiunea din instalație după umplere corespunde valorii indicate de producător și nu scade vizibil după câteva zile,
• racordurile nu picură, iar centrala nu pornește și nu se oprește la fiecare câteva minute în regim de încălzire,
• aveți actele pentru instalația de gaze, procesul-verbal de PIF și autorizația de funcționare.

În primele săptămâni urmăriți presiunea pe manometru. O scădere lentă înseamnă o pierdere de apă sau aer în instalație, care mai trebuie aerisită. Dacă vedeți că din terminalul tubulaturii picură condens pe fațadă, tubulatura nu are panta corectă.

Prețul actual al manoperei pentru montajul centralei termice în condensare pe gaz îl găsiți în lista de prețuri NUMIQ, la secțiunea instalații de încălzire. Se calculează pe bucată și reprezintă manopera instalatorului, inclusiv materialul consumabil mărunt, fără centrala propriu-zisă, tubulatura de evacuare, tubajul coșului și alte materiale principale. Prețurile manoperei variază în funcție de regiune și oraș.

Suma finală este influențată cel mai mult de:

• dacă centrala rămâne pe locul inițial sau se mută și sunt necesare trasee noi,
• starea instalației și necesitatea spălării,
• modul de evacuare, lungimea traseului și necesitatea tubării coșului,
• distanța și înălțimea scurgerii pentru condens, eventual pompa de condens,
• racordarea unui boiler de apă caldă sau a mai multor circuite,
• lucrările conexe, cum ar fi demontarea centralei vechi, racordarea la gaz, verificarea instalației de gaze și punerea în funcțiune de către service-ul autorizat.