Mascarea caloriferului

O mască bună nu începe cu fierăstrăul, ci cu o întrebare: caloriferul va mai încălzi camera după ce este acoperit? Orice mască reține o parte din căldură. De aceea se verifică întâi tipul caloriferului, mărimea lui și dacă reușește deja greu să încălzească camera. Dacă iarna temperatura se menține greu și fără mască, acoperirea va înrăutăți situația.

1. Evaluează caloriferul: tipul (panou din oțel, cu elemenți, din fontă), dimensiunile, poziția și puterea, după eticheta sau documentația lui. La nevoie, cere părerea unui instalator.
2. Măsoară spațiul: înălțimea, lățimea și adâncimea caloriferului, distanța până la pervaz, pardoseală și pereții laterali, poziția robinetelor și a racordurilor.
3. Proiectează masca: deschideri de aerisire jos și sus, acces la capul termostatic și la robinetul de jos, o parte demontabilă pentru curățenie.
4. Alege materialul, în funcție de cum vrei masca: fixă sau ușor de demontat.
5. Montează structura sau așază masca gata făcută.
6. Fă finisajul: chituire, șlefuire, vopsire sau lăcuire.
7. Pornește încălzirea și, dacă e nevoie, mărește suprafețele de aerisire.

De ce contează deschiderile jos și sus? Caloriferul încălzește aerul, aerul cald urcă, iar pe dedesubt intră aer mai rece. Așa circulă aerul în cameră. Dacă masca are deschisă doar fața sau doar partea de sus, această circulație se strică și căldura rămâne închisă sub mască.

Rigips

Rigipsul se potrivește când vrei ca acest calorifer să „dispară” în perete, de exemplu într-un perete fals sau într-o nișă. Rigipsarul fixează profile metalice în perete și în pardoseală și înșurubează plăcile pe ele. Apoi plăcile se chituiesc și se zugrăvesc odată cu peretele. Este o soluție permanentă. Dacă schimbi mai târziu caloriferul, trebuie desfăcută o parte din construcție. De aceea, în rigips se prevăd grile de aerisire și o ușiță de vizitare.

Lemn

O mască din lemn merge bine în interioarele clasice și se poate asorta cu mobila sau cu parchetul. De obicei stă liberă sau doar se agață, deci se scoate ușor. Blatul de sus poate servi drept poliță. Lemnul masiv are însă nevoie de deschideri de aerisire suficiente și de un finisaj care rezistă mult timp la căldură.

MDF

MDF-ul se prelucrează precis, iar în el se poate decupa o grilă decorativă. Se lăcuiește sau se foliază ușor. Este varianta pe care o vezi cel mai des la măștile gata făcute din magazine. Alege o placă și un finisaj pe care producătorul le recomandă pentru căldură. Altfel, masca se poate deforma sau îngălbeni cu timpul.

Metal

Măștile metalice perforate sunt rezistente, lasă căldura să treacă bine și arată modern. Se fac des pe comandă, la dimensiune, așa că pregătirea durează mai mult. Montajul cere și mai multă precizie.

Cât de grea este lucrarea, și deci cât costă, depinde de mai multe lucruri:

• mărimea caloriferului și numărul de bucăți, mai multe măști identice se fac mai eficient,
• poziția, o mască sub o fereastră cu pervaz jos sau într-un colț se proiectează mai greu,
• cât de drepți sunt pereții și pardoseala, la zidăria strâmbă structura trebuie adusă la nivel,
• materialul ales și cât de complicat e designul, arcele, decupajele și ornamentele adaugă muncă,
• finisajul, lăcuirea sau baițuirea înseamnă etape în plus,
• poziția robinetelor și a țevilor, dacă sunt amplasate incomod, masca trebuie adaptată ulterior.

În blocurile cu încălzire centralizată, multe calorifere au repartitoare de costuri. Repartitorul măsoară temperatura caloriferului și uneori pe cea a aerului din jur. Sub o mască, aerul cald rămas închis îi poate da citiri diferite. Administratorul asociației de proprietari sau firma care face citirile îți poate spune cum se ține cont de un calorifer mascat la împărțirea costurilor.

• Lipsa aerisirii. O mască fără deschideri jos și sus reține căldura. Camera se încălzește mai încet, iar centrala sau termoficarea lucrează mai mult.
• Capul termostatic sub mască. Capul „simte” aerul cald prins sub mască și închide robinetul înainte să se încălzească camera. Ajută o deschidere chiar în dreptul capului sau un cap termostatic cu senzor la distanță.
• Material nepotrivit. Plăcile ieftine, plasticul sau finisajele care nu sunt făcute pentru căldură se deformează sau își schimbă culoarea.
• Mască prea lipită de calorifer. Între calorifer și mască trebuie să rămână un spațiu de aer. Pe de altă parte, o cutie prea adâncă și închisă formează o „pungă” de aer cald.
• Fără acces la robinete. La o defecțiune sau la aerisirea caloriferului, masca trebuie apoi spartă sau desfăcută.
• Rigips fără structură de susținere. Plăcile lipite direct pe perete sau profilele prost fixate crapă în timp.

O mască gata făcută din lemn, MDF sau metal o poți monta și singur. Construcția din rigips din jurul caloriferului și orice intervenție la țevi sau robinete las-o mai bine pe seama unui specialist.

1. Oprește încălzirea sau așteaptă să se răcească caloriferul.
2. Măsoară lățimea, înălțimea și adâncimea caloriferului, cu tot cu robinete și capul termostatic.
3. Alege o mască mai mare cu câțiva centimetri decât caloriferul pe fiecare parte și cu aerisire jos și sus.
4. Verifică dacă ajungi la capul termostatic printr-o deschidere sau printr-o parte demontabilă.
5. Aspiră praful de pe calorifer și de sub el, cât timp ai încă acces liber.
6. Montează masca după instrucțiunile producătorului. Dacă e o mască suspendată, fixeaz-o în perete cu dibluri potrivite.
7. Verifică dacă masca stă bine fixată și nu atinge țevile sau robinetele.
8. Pornește încălzirea și, după câteva ore, verifică dacă se încălzește camera la fel ca înainte.

• masca este bine fixată și nu se mișcă atunci când o împingi,
• deschiderile de aerisire sunt jos și sus și nu le acoperă nimic,
• la capul termostatic și la robinetul de jos ajungi fără să demontezi masca,
• partea demontabilă sau ușița se deschide ușor,
• între mască și calorifer există un spațiu de aer,
• suprafața este netedă, fără fisuri și fără muchii de care te poți răni,
• după pornirea încălzirii, masca nu se deformează și nu miroase,
• camera se încălzește aproape la fel ca înainte de mascare.