Montaj suport calorifer

Ai nevoie de un suport nou ori de câte ori peretele e gol. Cel mai des însă e vorba de o înlocuire. Un calorifer nou are aproape întotdeauna alte dimensiuni, altă greutate și alte distanțe între prinderi decât cel vechi, așa că suporturile vechi pur și simplu nu se potrivesc.

• montajul unui calorifer nou în apartament sau în casă,
• înlocuirea unui calorifer vechi din fontă cu un calorifer din oțel tip panou,
• un calorifer slăbit, care se mișcă la atingere sau se înclină dinspre perete,
• console ruginite sau îndoite în clădirile mai vechi,
• o renovare în care caloriferul se mută în alt loc.

Când schimbi caloriferul, merită să rezolvi demontarea, suporturile noi și robinetele dintr-o singură mișcare. Așa intervii în perete o singură dată și repari tencuiala tot o singură dată. Dacă ai centrală termică proprie în apartament, golirea caloriferului ține doar de tine și de instalator. În blocurile racordate la termoficare, caloriferul nu se poate da jos fără să închizi și să golești apa, iar uneori trebuie golită toată coloana. Atunci anunță din timp administratorul sau asociația de proprietari, pentru că golirea coloanei se face la o dată stabilită, ideal în afara sezonului de încălzire.

Tipul de suport îl stabilește în primul rând caloriferul. Producătorul îl livrează de obicei în cutie sau îl indică exact în instrucțiuni.

Console pentru calorifere tip panou

Este soluția cea mai folosită azi: console din tablă cu un inserț din plastic, în care intră prinderile de pe spatele caloriferului. Inserțul preia dilatarea la încălzire și îți permite să dai caloriferul jos ușor, de exemplu când zugravul vine să vopsească peretele.

Suporturi pentru calorifere cu elemenți

Caloriferele din fontă și cele vechi din oțel cu elemenți stau pe cârlige sau dornuri ancorate în perete. Un calorifer din fontă este foarte greu, de aceea are nevoie de mai multe puncte de prindere și de un perete solid.

Suporturi de pardoseală

Dacă peretele nu poate ține ceva greu, de exemplu un perete despărțitor subțire sau gips-carton fără întăritură, caloriferul se așază pe picioare ancorate în pardoseală. Pe perete rămâne prins doar ca să nu se răstoarne. Pardoseala trebuie pregătită înainte de șapă sau de stratul final.

Suporturi pentru caloriferele de baie tip port-prosop

Caloriferele port-prosop au prinderi proprii, care reglează distanța față de perete. Aici contează precizia, pentru că sunt la vedere și orice strâmbătură se observă imediat.

De ce depinde totul de perete? Pentru că un calorifer plin cu apă nu trage diblul doar în jos, ci și în afară, dinspre perete. Fiecare material ține ancora altfel.

Beton

Tipic pentru blocurile din panouri prefabricate. Ține foarte bine, dar se găurește mai greu și în perete poate fi armătură. Se folosesc dibluri obișnuite din nailon sau metalice, cu șuruburi de lungime potrivită.

Cărămidă plină și cărămidă cu goluri

Cărămida plină e comodă pentru ancorare. Cărămida cu goluri, des întâlnită în casele noi, are cavități în interior, în care un diblu obișnuit nu are unde să se desfacă. Aici se folosesc dibluri mai lungi pentru materiale cu goluri sau ancoră chimică. Găurirea se face fără percuție, ca să nu spargi pereții interiori ai cărămizii.

BCA

Betonul celular autoclavizat este moale și ușor, foarte răspândit în construcțiile mai noi. Un diblu obișnuit se poate roti ușor în gaură. E nevoie de dibluri speciale pentru BCA sau de ancorare chimică.

Gips-carton

Cazul cel mai dificil. În placa propriu-zisă caloriferul nu se poate prinde. Fie rigipsarul montează din timp, în structura peretelui, o întăritură din lemn sau din metal, fie caloriferul se pune pe suporturi de pardoseală. Dacă întăritura lipsește și peretele e deja gata, trebuie deschis peretele sau alese suporturile de pardoseală.

Cel mai simplu e montajul pe un perete drept și solid, unde poziția racordurilor e clară și consola veche se înlocuiește doar cu una nouă de același tip. Lucrarea durează mai mult și devine mai grea în aceste situații:

• cărămidă cu goluri, BCA sau gips-carton fără întăritură,
• un calorifer greu din fontă sau un calorifer foarte lung, cu mai multe console,
• găuri vechi chiar în locul unde trebuie găurit din nou, așa că ancora nu are în ce să prindă,
• cabluri electrice sau țevi de apă în perete, care trebuie ocolite,
• racorduri care nu se potrivesc cu poziția noului calorifer și trebuie modificate,
• acces dificil, de exemplu în spatele mobilei de bucătărie sau sub un pervaz cu spațiu mic.

Montarea consolelor pe un perete de beton sau de cărămidă o poate face singur un om îndemânatic. Demontarea și racordarea caloriferului la instalație, golirea și umplerea sistemului sau modificarea țevilor lasă-le în grija instalatorului. Dacă nu ești sigur ce se află în perete, cheamă un specialist înainte să începi să găurești.

1. Citește în instrucțiunile producătorului înălțimea recomandată față de pardoseală, distanța față de perete și distanța dintre console.
2. Verifică poziția turului și a returului, ca după agățare caloriferul să ajungă exact în dreptul racordurilor.
3. Verifică cu un detector dacă prin locul găuririi trec cabluri electrice sau țevi.
4. Trasează cu nivela sau cu laserul o linie orizontală și marchează punctele pentru console.
5. Dă găurile cu un burghiu potrivit pentru materialul peretelui, la cărămida cu goluri fără percuție.
6. Suflă praful din găuri și montează diblurile sau ancora chimică după instrucțiuni.
7. Înșurubează consolele și strânge-le cât să nu se miște, dar fără ca șurubul să se rotească în gol.
8. Verifică cu nivela dacă toate consolele sunt în același plan și la aceeași distanță de perete.
9. Apasă consola cu mâna și asigură-te că ține ferm.

Majoritatea problemelor nu apar imediat, ci după câteva săptămâni de funcționare. Caloriferul începe să se încline, consola iese din perete sau apar fisuri la îmbinările de lângă robinete. În practică se întâmplă des ca cineva să socotească greutatea caloriferului gol și să uite de apă, sau să folosească un diblu universal într-un perete pentru care nu e făcut. O greșeală frecventă este și caloriferul montat prea jos ori lipit de pervaz: aerul circulă greu pe sub el și camera se încălzește mai încet.

La recepția montajului verifică:

• consolele sunt fixe și nu se mișcă la apăsare,
• caloriferul este orizontal, iar la unele modele are o pantă ușoară spre robinetul de aerisire, după indicațiile producătorului,
• înălțimea față de pardoseală și distanța față de pervaz corespund instrucțiunilor,
• între calorifer și perete rămâne spațiu pentru circulația aerului,
• racordurile nu sunt forțate și nu picură nicăieri,
• în jurul găurilor nu sunt fisuri, iar tencuiala este curățată,
• ai primit instrucțiunile caloriferului și informații despre modul de ancorare folosit.