Montaj aer condiționat: prețuri 2026 și din ce se compun

Montajul standard al unui aer condiționat split este un pachet bine definit. Include montajul și punerea în funcțiune a celor două unități, o străpungere a peretelui, țeava de cupru și cablul de alimentare pe o lungime de până la 3 metri, scurgerea condensului prin cădere liberă spre unitatea exterioară, consola de perete, canalul de mascare cu piesele de colț, instruirea pentru utilizare și fișa de montaj. Lista completă și prețurile actuale le găsești mai sus, în lista de prețuri.

În plus se plătesc trei categorii de lucrări:

• Traseu mai lung. Fiecare metru peste cei 3 metri de bază se calculează după puterea aparatului, pentru că aparatele mai puternice au nevoie de țeavă cu diametru mai mare.
• Lucrări de construcție. Tăierea și închiderea cu tencuială a șanțurilor, a doua străpungere sau o carotare prin beton armat ori printr-un perete cu termoizolație.
• Condiții speciale. Montaj pe acoperiș, sub fereastră sau la peste 3 metri înălțime, unde e nevoie de schelă sau de nacelă. Suplimentul se stabilește după dificultate, la vizita în teren.

Tocmai de aceea merită o ofertă pe poziții, nu un preț global. Clientul o poate verifica, iar meseriașul o poate justifica, pentru că fiecare metru și fiecare străpungere are rândul ei.

Split înseamnă o unitate interioară și una exterioară. E soluția cea mai ieftină, cea mai fiabilă și cea mai simplu de întreținut. Un multi-split leagă la o singură unitate exterioară două sau mai multe unități interioare, în apartamente de obicei două sau trei. Câștigi loc pe fațadă sau pe balcon, dar traseele sunt mai lungi, îmbinările mai multe, iar o defecțiune a unității exterioare oprește toate camerele deodată. La două camere alăturate diferența e mică, la trei camere multi-split-ul începe să aibă sens.

Dacă te uiți după un aer condiționat pentru apartament cu montaj inclus, socotește mereu două părți ale prețului: aparatul, după marcă și putere, și montajul, după lista de prețuri. Ofertele de tip „aparat cu montaj la un singur preț” cere-le detaliate. Des se ascunde în ele un traseu de doar 2 metri, o izolație ieftină sau lipsa vidării.

Apartament la bloc. Traseul e de obicei scurt, unitatea exterioară merge pe balcon sau pe fațadă, chiar în spatele unității interioare. Limitările țin mai mult de construcție: peretele exterior și fațada sunt părți comune ale blocului. În blocurile din panouri prefabricate nu se taie șanțuri orizontale în panourile portante fără evaluarea unui inginer constructor, pentru că slăbesc structura. Traseul se duce în canal de mascare sau printr-o străpungere chiar în spatele unității interioare. Poziția unității exterioare e bine să o stabilești din timp cu administratorul sau cu asociația de proprietari și să vorbești cu vecinii, mai ales dacă unitatea ajunge lângă ferestrele ori balconul lor.

Casă. Aici traseul e de regulă mai lung, des prin termoizolație, iar unitatea exterioară stă pe sol sau pe o consolă lângă terasă. La o fațadă termoizolată, străpungerea trebuie etanșată astfel încât să nu apară o punte termică și să nu intre apă sub polistiren sau vată. Condensul se poate duce într-un drenaj sau în sistemul de colectare a apei pluviale. La mai multe camere pe niveluri diferite se aleg mai des un multi-split sau două sisteme split separate.

Lumea întreabă de putere odată cu prețul și e bine așa, pentru că un aparat subdimensionat merge tot timpul la maximum, iar unul supradimensionat pornește și se oprește des când necesarul de răcire scade sub puterea lui minimă. Tabelul orientativ de pe această pagină arată alegerea după suprafață. E valabil pentru o înălțime obișnuită a tavanului și o izolație medie. Ferestre mari spre sud, o mansardă direct sub acoperiș sau un birou cu mai mulți oameni urcă puterea cu o treaptă. Calculul exact ar trebui să-l facă montatorul la vizita în teren.

Țeava de legătură se prinde de unități prin îmbinări cu mandrinare (flare), iar eventualele îmbinări de pe traseu se fac prin lipire tare. Tot circuitul lucrează la presiuni mari și trebuie să rămână perfect etanș pe toată durata de viață a aparatului. În aparatele noi se folosește azi mai ales agentul frigorific R32, la modelele mai noi și R290. Din 1 ianuarie 2025, în UE nu mai pot fi puse pe piață sisteme single-split noi cu sub 3 kg de agent frigorific cu GWP de 750 sau mai mult, deci nici cu R410A.

• Grosimea peretelui de 0,8 mm. Pentru dimensiunile obișnuite de 1/4", 3/8" și 1/2" e standardul pentru țeava frigorifică după SR EN 12735-1, gândit pentru presiunile agenților frigorifici moderni.
• Cupru cu puritate de 99,9 %. Cuprul frigorific de calitate Cu-DHP e recopt, uscat la interior și astupat cu dopuri din fabrică, ca să nu intre în el umezeală sau murdărie.
• Izolație etanșă la vapori. Izolația cu celule închise împiedică formarea condensului pe țeava rece. Afară trebuie să reziste la UV, altfel se fărâmițează după două-trei sezoane.

De ce nu țeavă de cupru de instalații sanitare, din magazinul de bricolaj? Nu pentru că ar fi subțire, după SR EN 1057 are adesea chiar 1 mm. Problema e că vine de obicei în stare tare și se îndoaie greu, nu e uscată și astupată la interior, iar dimensiunile metrice nu se potrivesc cu piulițele flare în țoli. Umezeala și impuritățile din circuit ajung în ulei și sunt cea mai frecventă cauză de compresor gripat.

Cuprul se îndoaie cu dispozitivul de îndoit sau cu arc, pe raze precise. O frângere sub izolație nu se vede, dar secțiunea îngustată crește zgomotul, efortul compresorului și consumul. La fel de rău face un traseu prea scurt. Producătorii impun o lungime minimă, pentru că traseul amortizează vibrațiile și ajută la distribuirea corectă a uleiului în circuit.

Unitatea interioară scoate umezeala din aer când răcește, iar apa asta trebuie să se scurgă undeva. La bloc, condensul e cea mai des întâlnită sursă de conflicte cu vecinii și de pete pe pereți.

• Pantă de cel puțin 1 %. Adică un centimetru la fiecare metru, pe toată lungimea și fără contrapantă.
• Fără coturi inutile. Orice ridicare a furtunului reține murdărie, iar scurgerea se înfundă treptat.
• Furtun izolat. Pe un furtun neizolat, pus în șanț, se condensează umezeala din aer și ajunge direct în perete.

Dacă panta nu e corectă, apa își face drum pe unde nu trebuie, aproape mereu în peretele de sub unitatea interioară. Legarea la scurgerea din apartament e o soluție curată, dar numai printr-un sifon potrivit, de preferat un sifon uscat cu clapetă, care nu lasă mirosul din canalizare să urce nici iarna, când apa din sifonul obișnuit se evaporă. Evacuarea pe fațadă e cea mai simplă, dar dacă apa picură pe balconul vecinului sau pe trotuar, conflictul e garantat. Iarna trebuie dirijată în siguranță și apa care apare la unitatea exterioară la încălzire și dezghețare, ca să nu se formeze polei.

Pompa de condens e soluția acolo unde căderea liberă nu e posibilă. Funcționează însă intermitent și într-o cameră liniștită se aude. În dormitor și în camera copiilor alege-o doar dacă chiar nu există altă variantă și numai în varianta silențioasă.

Alimentarea pe primii 3 metri face parte din montajul standard. Un cablu mai lung, de obicei un circuit separat din tabloul electric, se plătește la metru. Siguranța automată și secțiunea cablului se aleg după cerințele producătorului și după condițiile de montaj, de exemplu lungimea traseului și modul de pozare. La aparatele de până la 3,5 kW se folosește de obicei o siguranță de 10 până la 16 A și un cablu CYY-F 3x1,5 sau 3x2,5. Firele lițate ale cablului de legătură se termină cu papuci (manșoane) sertizați, altfel se slăbesc în timp sub clemă și conexiunea se încălzește. Un circuit electric nou trebuie executat, verificat și măsurat de un electrician autorizat ANRE.

Aparatele cu R32 sau R410A conțin gaze fluorurate cu efect de seră. Lucrul la circuitul frigorific, adică mandrinarea, vidarea și deschiderea robinetelor de serviciu, îl poate face doar o persoană cu certificat valabil pentru lucrul cu gaze fluorurate, conform regulilor europene și naționale pentru F-gaze. Producătorii nu recunosc de obicei garanția fără dovada unui montaj făcut de personal certificat. Pe cont propriu poți pregăti șanțurile sau consola, alimentarea electrică ține de electricianul autorizat ANRE, iar legarea circuitului și punerea în funcțiune țin de tehnicianul frigotehnist certificat, care trece valorile în fișa de montaj.