Montaj listel / brâu bombat în faianță

Listelul este o bandă îngustă care se pune între rândurile de plăci. Poate fi neted, cu relief, cu decor, din sticlă, din metal sau din piatră. Adesea are lungimea unei plăci de faianță, ca să se încadreze în modulul placării.

Brâul bombat (în magazine apare uneori ca baghetă sau profil bombat) are o secțiune rotunjită, ieșită în afară. Dă volum, aruncă o umbră ușoară și se folosește des ca muchie superioară a faianței sau ca linie de separare bine vizibilă. Denumirile diferă puțin de la un producător la altul, așa că merită să te uiți în magazin la profilul piesei, nu doar la nume.

Pentru faianțar contează mai ales grosimea și forma. Listelul plat se montează aproape ca o placă obișnuită. Brâul bombat iese din perete, se taie mai greu și la colțuri cere mai multă atenție.

Cea mai importantă decizie se ia înainte de lipire: la ce înălțime va merge linia. În baie se alege des o înălțime legată de baterie, de o poliță sau de pervazul ferestrei. În bucătărie linia trece de obicei chiar deasupra blatului sau sub corpurile suspendate. Înălțimea se calculează astfel încât sub linie și deasupra ei să nu rămână fâșii înguste de faianță, care arată urât și se lipesc greu.

1. Trasarea liniei: linia se marchează cu laserul sau cu o nivelă lungă pe tot conturul încăperii. O abatere mică într-un colț devine vizibilă la capătul peretelui.
2. Așezarea pe uscat: piesele se pun una lângă alta ca să se vadă unde cad rosturile și unde trebuie tăiat. La decoruri se verifică dacă modelul continuă corect.
3. Egalizarea grosimii: listelul este adesea mai subțire sau mai gros decât faianța. Stratul de adeziv se reglează astfel încât fața piesei să fie la nivel cu faianța sau să iasă uniform pe toată lungimea.
4. Lipirea: adezivul se aplică atât pe perete, cât și pe spatele piesei, ca să nu rămână goluri. La piesele cu relief sau bombate e și mai important, pentru că o piesă goală pe dedesubt se ciobește ușor la o lovitură.
5. Colțurile: la colțurile exterioare și interioare benzile se taie la 45 de grade sau se folosesc piese de colț, dacă producătorul le livrează.
6. Chituirea: rosturile se umplu cu același chit ca pe restul faianței sau cu unul asortat. Zonele cu relief se curăță cu grijă, ca să nu rămână chit întărit în ele.

• Ceramică și gresie porțelanată: varianta cea mai des întâlnită, suportă bine umezeala și curățarea. Se taie cu disc diamantat, ideal cu răcire cu apă.
• Sticlă: are nevoie de adeziv alb pentru sticlă și mozaic, pentru că adezivul gri se vede prin ea. Pe suprafața lucioasă nu se folosește chit cu granulație mare sau burete aspru, se zgârie ușor.
• Metal: benzile din inox sau aluminiu se taie cu disc pentru metal și se lipesc cu adezivul recomandat de producător. Marginile tăiate trebuie netezite.
• Piatră naturală: absoarbe apa, de aceea de obicei se impregnează înainte de chituire, ca să nu preia culoarea chitului. Piatra deschisă la culoare cere adeziv alb.

În zonele umede, cum este cabina de duș, merită să alegi piese pe care producătorul le recomandă și pentru baie. Unele listeluri decorative sunt gândite doar pentru interioare uscate.

Simplă este o linie orizontală dreaptă pe un singur perete, fără colțuri, din piese ceramice plate, de aceeași grosime ca faianța. O asemenea lucrare un faianțar o face repede și cu puțină pierdere de material.

Lucrarea devine mai grea, deci și mai scumpă, când:

• linia înconjoară toată încăperea și are multe colțuri exterioare, ferestre și nișe,
• este vorba de un brâu bombat sau de un relief adânc, greu de tăiat la 45 de grade,
• materialul este fragil, de exemplu sticlă sau piatră subțire,
• lungimea listelului nu se potrivește cu dimensiunea plăcilor și rosturile trebuie aliniate cu migală,
• linia se introduce într-o faianță existentă și trebuie scos întâi un rând întreg de plăci fără să se spargă cele vecine,
• peretele este strâmb și banda trebuie îndreptată din adeziv.

Costul crește și când o parte din piese se rup la tăiere. La decorurile scumpe merită să cumperi câteva bucăți în plus și să verifici că provin din același lot de fabricație.

• Linia nu e dreaptă: se lipește după pardoseală sau după rândul anterior, nu după laser. Pardoselile sunt rar perfect drepte, iar abaterea se vede imediat pe linie.
• Piesa iese în afară sau e înfundată: nimeni nu a ținut cont de diferența de grosime dintre listel și faianță.
• Goluri sub piesă: adeziv pus doar în câteva puncte. La ciocănire piesa sună a gol și în timp se poate crăpa.
• Colțuri prost făcute: tăiere imprecisă, cu rost deschis sau glazură ciobită.
• Chit rămas în relief: neîndepărtat la timp, se întărește în canale și se curăță foarte greu.
• Produse de curățare nepotrivite: soluții acide pe metal sau piatră, care matuiesc ori pătează suprafața.

Dacă îți pui singur faianța și ai deja experiență cu placarea obișnuită, o linie dreaptă din listeluri ceramice plate o poți face. La sticlă, piatră sau brâu bombat cu multe colțuri e mai înțelept să chemi un faianțar.

1. Se lipește faianța de sub linie și se lasă adezivul să se întărească după indicațiile producătorului.
2. Se trasează linia cu laserul sau cu nivela pe tot conturul.
3. Se așază listelurile pe uscat și se stabilesc locurile tăieturilor și ale rosturilor.
4. Se compară grosimea listelului cu a plăcii și se ajustează stratul de adeziv.
5. Se taie piesele cu disc diamantat, colțurile la 45 de grade, iar muchiile se netezesc ușor.
6. Se aplică adeziv pe perete și pe spatele listelului, apoi piesa se presează pe poziție.
7. Se verifică planeitatea și înălțimea cu nivela și se pun distanțiere sau pene după lățimea rostului.
8. Se scoate adezivul în exces din rosturi cât este încă moale.
9. Se continuă cu faianța de deasupra liniei.
10. Se chituiește, relieful se curăță cu un burete umed, iar la colțurile interioare se lasă loc pentru silicon.

• linia este orizontală pe toată lungimea și se continuă corect la colțuri,
• fața listelului este la nivel cu faianța sau iese uniform pe toată lungimea,
• la ciocănire nicio piesă nu sună a gol,
• colțurile sunt tăiate exact, fără glazură ciobită și fără rosturi deschise,
• rosturile au aceeași lățime și culoare ca pe restul faianței,
• în relief și pe suprafețele lucioase nu au rămas urme de adeziv sau chit,
• decorul se continuă corect și piesele au aceeași nuanță,
• la colțurile interioare și lângă obiectele sanitare există silicon elastic.