Microciment

Poziția de microciment acoperă întregul sistem de finisaj pe un suport deja pregătit. Include curățarea și amorsarea, la suporturile cu risc montarea unei plase din fibră de sticlă, două sau trei straturi de microciment de bază și de finisaj cu șlefuire între straturi și, la final, lacul de protecție în două sau mai multe straturi. Sunt incluse și finisarea colțurilor, a muchiilor și a trecerilor spre alte materiale.

De regulă nu intră în poziție nivelarea denivelărilor mari, o șapă nouă, hidroizolația dușului, demontarea și remontarea obiectelor sanitare și demolările. Dacă suportul nu este plan și solid, acest lucru se rezolvă printr-o lucrare separată, înainte de microciment.

Unde are sens

• renovarea băii, când nu doriți să spargeți faianța veche, dar bine lipită,
• pardoseli în living, bucătărie și hol, unde suprafața trebuie să pară continuă, fără praguri,
• dușuri și pereți din jurul căzii, cu hidroizolație executată corect,
• pereți între blat și corpurile suspendate, blaturi, scări și mobilier din panouri rigide,
• magazine, cafenele și apartamente de închiriat unde se caută un aspect industrial.

Unde este mai degrabă un risc

• suporturi care se mișcă, cum ar fi parchetul vechi, dușumelele de lemn nestabilizate sau pardoselile din gips-carton care se îndoaie,
• șape și tencuieli proaspete, încă neuscate,
• suporturi cu umiditate ascensională din sol, de exemplu într-un subsol neizolat,
• suprafețe cu fisuri active și rosturi de dilatație pe care ați vrea să le acoperiți fără întrerupere,
• exterior, fără un sistem pe care producătorul îl declară explicit potrivit pentru exterior.

Microcimentul nu înlocuiește repararea suportului. Producătorii sunt de acord că tot ce se mișcă dedesubt se vede mai devreme sau mai târziu și la suprafață.

Suportul trebuie să fie solid, uscat, curat și stabil. Cel mai des este vorba de șapă de ciment sau de anhidrit, tencuială, beton, gips-carton pe pereți și faianță sau gresie veche. La plăci se verifică întâi dacă nu sună a gol. Plăcile desprinse se înlocuiesc sau se lipesc din nou, suprafața se degresează, iar rosturile se umplu, ca să nu se vadă prin stratul subțire.

Suporturile absorbante, precum tencuiala și șapa, primesc o amorsă care uniformizează absorbția. Cele neabsorbante, de exemplu glazura plăcilor, primesc o punte de aderență cu nisip cuarțos, ca microcimentul să aibă de ce să se prindă. Pe suporturile unde pot apărea fisuri, în primul strat se înglobează o plasă din fibră de sticlă. Amorsa concretă o stabilește producătorul sistemului și nu este bine să combinați produse de mărci diferite.

Șapele noi trebuie lăsate să se usuce suficient. Limita de umiditate o indică producătorul, iar în practică se măsoară prin metoda cu carbură sau cu un umidometru. La încălzirea în pardoseală, șapa trebuie să fi trecut prin ciclul de pornire înainte de începerea lucrărilor.

1. Verificați planeitatea, rezistența și umiditatea suportului și depistați prin ciocănire zonele care sună a gol.
2. Reparați denivelările și fisurile, la plăci umpleți rosturile și șlefuiți glazura.
3. Aspirați praful, degresați și curățați suportul conform instrucțiunilor producătorului.
4. Aplicați amorsa sau puntea de aderență potrivită suportului și lăsați-o să se usuce.
5. La suporturile cu risc înglobați plasa din fibră de sticlă în primul strat, cu suprapuneri.
6. Aplicați primul strat de bază cu gletiera din oțel, în strat subțire.
7. După uscare, șlefuiți stratul și aspirați praful.
8. Aplicați următorul strat de bază și șlefuiți din nou.
9. Aplicați unul sau două straturi de finisaj din microciment fin, care dau aspectul final.
10. Lăsați finisajul să se usuce, șlefuiți-l ușor și desprăfuiți temeinic.
11. Aplicați lacul de protecție cu rola în cel puțin două straturi, conform fișei tehnice.
12. Protejați suprafața de apă și de sarcini până la întărirea completă.

Ca reper pentru timpi: producătorul danez Urban Hald indică în instrucțiunile sale straturi de microciment de până la 1 mm, 2 până la 4 ore de uscare înainte de șlefuire, cel puțin 12 ore după ultimul strat înainte de lăcuire și al doilea strat de lac după 8 ore. Potrivit producătorului, pe suprafață se poate călca în șosete după 24 de ore, dar devine impermeabilă și complet întărită abia după 7 zile. Alte mărci disponibile și în România, de exemplu Mapei, Topciment sau Ideal Work, au timpi asemănători, dar nu identici, așa că decide fișa tehnică a sistemului folosit.

Microciment monocomponent și bicomponent

Sistemele monocomponente se amestecă doar cu apă. Sunt mai simplu de preparat și potrivite pentru suprafețe mici. Cele bicomponente se amestecă cu o rășină polimerică ce crește elasticitatea și aderența. Pentru pardoseli mai solicitate și în băi se aleg mai des cele bicomponente.

Microciment cu granulație mare și fină

Straturile de bază sunt din material mai grosier, care dă rezistență. Straturile de finisaj sunt fine și dau textura. O suprafață fină pare netedă și mată, una mai grosieră amintește mai mult de piatră și alunecă mai puțin. Pentru pardoseala din baie se alege des un finisaj ceva mai grosier sau un lac cu aditiv antiderapant.

Lacuri și protecție

Lacul este cel care protejează microcimentul de apă, grăsime și pete. Se folosesc mai ales lacuri poliuretanice bicomponente, în variantă mată, satinată sau lucioasă. Lacul trebuie să fie de la același producător ca microcimentul. Alt lac poate lăsa pete pe suprafață sau se poate exfolia.

Culoare

Microcimentul se colorează cu pigmenți direct la amestecare. De aceea nuanța se prepară pentru toată suprafața deodată sau după o rețetă exactă. La completări e greu să nimeriți aceeași nuanță, motiv pentru care reparațiile mici pe o suprafață mare de obicei nu pot fi făcute invizibil.

Microcimentul lăcuit rezistă la apă, dar în sine nu este hidroizolație. În duș și în jurul căzii se aplică de aceea întâi dedesubt un strat hidroizolant, cu benzi în colțuri și manșete în jurul sifonului și al bateriilor. La dușul la nivelul pardoselii, panta spre sifon trebuie realizată deja în suport, microcimentul doar o urmează.

Microcimentul se poate aplica și peste încălzirea în pardoseală. Potrivit producătorilor, încălzirea se oprește cu câteva zile înainte de aplicare și se pornește abia după întărirea lacului. Urban Hald indică oprirea cu cel puțin 72 de ore înainte de lucrări și pornirea cel mai devreme la 24 de ore după ultimul strat de lac. Temperatura se ridică apoi treptat. Pornirile bruște provoacă tensiuni și fisuri capilare.

Se aplică la o temperatură a încăperii și a suportului de aproximativ 10 până la 25 °C. La frig se usucă încet și s-ar putea să nu se întărească bine, iar la căldură și curent se usucă prea repede și se netezește greu.

• suport nepregătit: plăcile care sună a gol, praful sau grăsimea duc la exfoliere și fisuri,
• rost de dilatație acoperit: mișcarea suportului trece în suprafață și apare o fisură exact deasupra rostului,
• suport mobil: pe parchet sau pe o pardoseală care se îndoaie crapă chiar și plasa,
• strat prea gros dintr-odată: materialul se contractă și formează o rețea de fisuri fine,
• șlefuire omisă: stratul următor aderă mai slab, iar suprafața e denivelată,
• pigment amestecat prost: apar dungi și pete mai închise,
• lac de la alt producător: schimbarea culorii, pete lăptoase sau exfoliere,
• lipsa hidroizolației în duș: apa trece prin microfisuri până la suport și la plăcile de dedesubt,
• contact prea devreme cu apa: lacul nu e încă întărit și rămân pete albe.

În practică se întâmplă ca proprietarul să se aștepte la o suprafață perfect uniformă, ca un panou lăcuit. Microcimentul este o lucrare manuală, urmele gletierei și ușoarele diferențe de nuanță fac parte din aspectul lui. De aceea merită să vedeți înainte o mostră sau o lucrare de referință a aceleiași echipe și să stabiliți ce aspect este încă acceptabil.

La alegere, microcimentul se compară cel mai des cu gresia de format mare și cu pardoselile turnate din rășină epoxidică sau poliuretanică. Fiecare soluție are altă logică.

• microciment: strat subțire fără rosturi, se poate aplica și pe pereți, mobilier și scări, aspectul e manual și fiecare suprafață e puțin diferită. Cere îngrijire regulată a lacului,
• gresie de format mare: foarte rezistentă și aproape fără întreținere, rosturile sunt puține, dar nu dispar. La renovare, de obicei se sparg plăcile vechi și se nivelează suportul,
• pardoseală turnată: strat autonivelant destinat în principal pardoselilor, rezistent la uzură, dar nepotrivit pentru pereți și duș și cu aspect mai tehnic.

Microcimentul câștigă acolo unde contează o suprafață continuă peste pardoseală și pereți și unde spartul faianței vechi ar însemna mult praf și timp, de exemplu într-un apartament de bloc. Gresia câștigă acolo unde se așteaptă cât mai puțină întreținere și rezistență maximă, cum ar fi la intrare sau în spălătorie.

Suprafața mică dintre blat și corpurile suspendate este un loc bun pentru prima încercare. O greșeală aici se corectează fără costuri mari, iar tehnica se învață la fel ca pe pardoseală.

1. Cumpărați sistemul complet al unui singur producător: amorsă, microciment de bază și de finisaj, pigment, lac și gletieră.
2. După oprirea siguranței, demontați prizele și întrerupătoarele și protejați blatul, mobilierul și împrejurimile cu bandă și folie.
3. Șlefuiți și degresați faianța veche, umpleți rosturile și aplicați puntea de aderență.
4. Amestecați conform instrucțiunilor doar atâta material cât puteți aplica în timpul de lucrabilitate.
5. Întindeți un prim strat subțire, lăsați-l să se usuce și șlefuiți.
6. Întindeți al doilea strat și finisajul, cu gletiera puțin înclinată și treceri în cruce.
7. După uscare, șlefuiți cu hârtie fină, aspirați și ștergeți cu o cârpă umedă.
8. Aplicați lacul cu rola în două straturi subțiri și respectați timpul dintre ele.
9. Îndepărtați banda înainte de întărirea completă a lacului, ca muchia să nu se rupă.
10. Lăsați suprafața să se întărească și abia apoi expuneți-o la apă și grăsime.

Verificați la primăria de care aparțineți dacă pentru lucrarea dumneavoastră este nevoie de vreo autorizație sau notificare. Într-un bloc respectați regulamentul asociației de proprietari, mai ales orele pentru lucrări zgomotoase la șlefuire, și țineți cont că o infiltrație din duș sau din scurgere poate afecta apartamentul de dedesubt.

Priviți suprafața în lumină razantă, de exemplu cu o lanternă așezată pe pardoseală. Așa ies în evidență denivelările, muchiile ascuțite lăsate de gletieră și locurile fără lac. Ciocăniți ușor suprafața, sunetul trebuie să fie peste tot la fel. Treceți degetul peste muchii și colțuri, nu trebuie să fie ascuțite sau ciobite.

În duș, după întărirea completă, dați drumul la apă și urmăriți dacă se scurge spre sifon și nu băltește nicăieri. La baie cereți informații despre hidroizolația folosită și fotografii făcute înainte de aplicarea microcimentului.

Lista de verificare la recepție

• suprafața este continuă, fără fisuri și zone exfoliate,
• nuanța este aceeași pe toată suprafața, fără dungi pronunțate,
• lacul este aplicat peste tot, inclusiv pe muchii, colțuri și în jurul sifonului,
• rosturile de dilatație sunt păstrate și umplute elastic,
• trecerile spre obiectele sanitare, praguri și alte materiale sunt curate și etanșate,
• apa din duș se scurge spre sifon,
• firma a predat denumirea sistemului, a lacului și instrucțiunile de întreținere,
• s-a stabilit de când suprafața poate fi folosită fără restricții.

Pentru curățarea obișnuită ajunge apă cu un detergent cu pH neutru. Detergenții agresivi, clorul, pastele abrazive și aparatele cu abur deteriorează lacul. Sub picioarele mobilei se pun pâsle. Pe pardoselile cu trafic mare, lacul se reînnoiește după câțiva ani, iar producătorii recomandă aplicarea regulată a unui strat de protecție, ca suprafața să rămână frumoasă și rezistentă.

În lista de prețuri NUMIQ, microcimentul se calculează ca manoperă pe m², inclusiv materialul mărunt de consum. Sistemul de microciment și lacul sunt trecute separat, ca material. Prețul de bază al manoperei în România este de aproximativ 341 lei pe m². Prețurile diferă de la o regiune și de la un oraș la altul, în București și în marile orașe sunt de obicei mai mari decât în localitățile mici.

Rezultatul depinde mai ales de starea suportului și de mărimea suprafeței. O baie mică, cu multe colțuri, nișe și treceri de țevi, durează mai mult pe metru pătrat decât o pardoseală mare și dreaptă. Pereții și tavanele merg mai încet decât pardoseala. Contează și dacă e nevoie de plasă, de punte de aderență pe faianță, câte straturi de finisaj se aplică și ce lac se folosește. Repararea suportului, nivelarea și hidroizolația se calculează ca lucrări separate.

Dacă vă gândiți la placări clasice, citiți articolul Placări cu faianță și gresie. Un finisaj decorativ asemănător pentru pereți este descris în articolul Stuc venețian și tencuială lustruită. Hidroizolația de sub duș este tratată în articolul Hidroizolație baie sub faianță și gresie.