Montarea contrafișei până la 2,7 m

Plasa întinsă sau sârma de tensionare trage stâlpii pe direcția gardului. La stâlpii din mijloc, forța vine din ambele părți și se echilibrează. La stâlpii de capăt și de colț, forța vine dintr-o singură parte. De aceea contrafișele se pun în primul rând aici:

• stâlpii de capăt: o contrafișă, orientată spre interiorul gardului,
• stâlpii de colț: două contrafișe, câte una pe direcția fiecărei laturi,
• stâlpii de lângă poartă și portiță, plus locurile unde gardul își schimbă direcția sau urcă pe o pantă,
• porțiunile lungi și drepte: unii producători recomandă contrafișe și pe parcurs, de exemplu la stâlpii intermediari de tensionare.

De ce se pune contrafișa pe partea plasei și nu în spatele stâlpului? Ea lucrează ca un sprijin care împinge stâlpul împotriva tragerii plasei. Dacă ar sta pe partea opusă, tragerea plasei ar încerca doar să o smulgă. La gardurile mai înalte din panouri, contrafișa ajută mai ales împotriva vântului, pentru că panourile pline sau dese opun vântului o rezistență mare.

Totul pornește de la un stâlp bine betonat și perfect vertical. Contrafișa se montează după el, ideal în aceeași zi sau la scurt timp după aceea, înainte să întinzi plasa.

1. Măsurarea. Se stabilește înălțimea la care contrafișa se prinde de stâlp. De obicei este în jumătatea superioară sau în treimea de sus a stâlpului, după sistemul producătorului. De aici rezultă locul unde va fi piciorul ei în pământ.
2. Unghiul. Contrafișa trebuie să facă cu stâlpul un unghi de aproximativ 40 până la 50 de grade. O contrafișă prea abruptă aproape că nu sprijină stâlpul, iar una prea culcată iese lungă și se poate îndoi.
3. Groapa pentru picior. Se sapă o groapă pentru blocul de beton. La gardurile de această înălțime se merge de obicei la 60 până la 80 cm, iar în zonele cu ierni mai aspre chiar mai adânc, ca fundația să ajungă sub adâncimea de îngheț. Fundul gropii se compactează și, la nevoie, se pune un strat de pietriș.
4. Prinderea de stâlp. Contrafișa se fixează cu o brățară sau cu o îmbinare cu șuruburi. Îmbinarea trebuie să stea fix, fără joc.
5. Turnarea betonului. Piciorul se toarnă în beton, iar betonul se înțeapă cu o vergea sau se compactează, ca să nu rămână goluri. Suprafața se modelează cu o ușoară pantă dinspre contrafișă, ca apa să se scurgă.
6. Întărirea. Până se întărește betonul, nici contrafișa, nici stâlpul nu trebuie mișcate. Cu întinderea plasei se așteaptă cel puțin câteva zile, în funcție de tipul betonului și de vreme.

Contrafișele sunt de obicei din țeavă sau profil de oțel zincat la cald, de multe ori și cu un strat plastifiat în culoarea gardului. Ele trebuie să se potrivească diametrului și sistemului stâlpilor, altfel brățările se strâng greu. La gardurile mai înalte și mai solicitate merită un profil cu perete gros.

Elementele de prindere: brățările, șuruburile și șaibele ar trebui să fie zincate sau din inox. Un șurub obișnuit ruginește înaintea gardului.

Betonul: se folosește de obicei beton de clasă C16/20 sau C20/25, conform SR EN 206, ori un amestec uscat la sac pentru stâlpi. La amestecul uscat urmezi instrucțiunile producătorului, mai ales cantitatea de apă și timpul de priză.

Protecția: locurile unde contrafișa a fost tăiată sau găurită se tratează cu spray de zinc sau cu vopsea anticorozivă. Capătul deschis al țevii se închide cu un capac, ca să nu intre apa în ea.

Cel mai simplu este să montezi contrafișele odată cu stâlpii, la un gard nou, în pământ moale, ușor de săpat. Mai multă muncă dau:

• solul pietros sau foarte tasat, umplutura cu moloz, rădăcinile copacilor,
• panta, unde unghiul și adâncimea trebuie măsurate mai atent,
• accesul dificil la gard, de exemplu o fâșie îngustă între gard și casă sau o zonă plantată,
• montarea ulterioară la un gard vechi, când plasa trebuie slăbită și stâlpul îndreptat mai întâi,
• rețelele subterane de la limita proprietății, unde se sapă doar manual și cu grijă.

La un gard mai lung, lucrarea merge mai repede pe bucată, pentru că săpăturile și turnarea betonului se fac toate deodată.

• Picior prea puțin adânc. Un bloc mic, chiar sub suprafață, este ridicat de îngheț, iar contrafișa nu mai sprijină nimic.
• Unghi greșit. O contrafișă aproape verticală nu ține stâlpul, iar gardul se înclină treptat.
• Contrafișa pe partea greșită. Trebuie să stea pe partea în care trage plasa.
• Joc în brățară. Un joc mic crește în timp, iar contrafișa nu mai lucrează.
• Goluri în beton. Betonul turnat fără compactare ține doar în aparență.
• Plasa întinsă prea devreme. Betonul proaspăt nu rezistă la tragere, iar stâlpul se mișcă.
• Tăieturi neprotejate. O contrafișă tăiată și nevopsită începe să ruginească exact la îmbinare.

Dacă stâlpii sunt bine betonați și drepți, poți monta contrafișa și singur. Înainte de săpat, află dacă prin zonă trec conducte de gaz, cabluri electrice sau țevi de apă. Cere distribuitorilor de utilități să marcheze traseele. Dacă la săpat avariezi o conductă de gaz, îndepărtează-te imediat la o distanță sigură și sună la numărul de urgență al distribuitorului de gaz sau la 112.

1. Pregătește contrafișa, brățara, șuruburile zincate, betonul, pietrișul, cazmaua, nivela cu bulă, ruleta și niște pene sau șipci pentru sprijinire.
2. Verifică dacă stâlpul este vertical și stă bine fixat.
3. Așază contrafișa lângă stâlp, pe partea plasei, și potrivește unghiul la aproximativ 40 până la 50 de grade.
4. Marchează locul piciorului în pământ și sapă o groapă de aproximativ 60 până la 80 cm adâncime.
5. Compactează fundul gropii și pune un strat subțire de pietriș.
6. Prinde contrafișa de stâlp cu brățara și strânge șuruburile până când îmbinarea nu mai are joc.
7. Verifică din nou cu nivela dacă stâlpul e vertical și sprijină contrafișa, ca să nu se miște la turnare.
8. Toarnă betonul la picior, înțeapă-l treptat cu o vergea și dă-i suprafeței o pantă dinspre contrafișă.
9. Tratează tăieturile și găurile cu soluție anticorozivă și pune capacul.
10. Lasă betonul să se întărească și abia apoi întinde plasa, după instrucțiunile producătorului de beton.
11. După ce ai întins plasa, mai strânge o dată brățara.

• contrafișa este pe partea în care trage plasa, iar la colț sunt două,
• unghiul față de stâlp este de aproximativ 40 până la 50 de grade,
• stâlpul rămâne vertical și după întinderea plasei,
• brățara este strânsă și contrafișa nu se mișcă în ea,
• piciorul de beton nu are fisuri și nici goluri vizibile,
• apa se scurge din jurul piciorului și nu băltește lângă contrafișă,
• tăieturile sunt protejate, iar capetele deschise au capac,
• dacă împingi cu mâna vârful stâlpului, gardul nu arcuiește și nu se înclină.